DeeaStar

Lăsata secului așa cum este cunoscută la noi, sau ziua dinaintea începerii Postului Paștelui a fost în familia mea un prilej în plus de a merge la nași ( de căsătorie ai părinților și ai mei de botez ). Tradiția am păstrat-o până în prezent și cu siguranță când voi fi la casa mea am să am grijă să o respect .

Deși denumirea de ” plocon” nu mă încântă deloc pentru că pare un cuvânt mare și greu, un dar forțat, anul acesta am ales să dezmierdăm papilele gustative ale celor dragi cu un ” Tort de mere ”.

Rețetă veche de famile avem, mere am cumpărat și m-am pus gospodărește pe treabă. Ca nu cumva să dezinformez publicul, voi tasta literă cu literă tot ceea ce scrie pe foaia îngălbenită de timp .

Pasul 1 : Merele ( aproxmativ 2 kg, din acelea ionatane de preferință ) se curăță de coajă, se taie în 4 și fiecare sfert în 3-4 felii. Tips : Pentru ca merele să nu oxideze după ce le curățați,  presărati picături de lămâie peste.

Pasul 2 : Într-o cratiță mai înaltă ( 3-4 kg ) se pun 200 grame apă cu 200 grame zahăr la fiert. Când apa și zahărul fierb, se adaugă merele și se lasă 2-3 minute pe foc amestecând încet în așa fel încat toate bucățile să fie îmbrăcate de siropul dulce. Se acoperă cu un capac și se dă la cuptorul încins în prealabil pentru 10 minute.

Pasul 3 : Între timp 4 ouă, 4 linguri de zahăr cu vârf  și 4 linguri de făină rase se omogenizează astfel : Albușurile se bat spumă, se adaugă treptat zahărul, făina și gălbenușurile amestecate cu puțină sare.

Pasul 4 : Se scoate cratița din cuptor, se presară scorțișoară peste mere și apoi compoziția de la pasul 4. Se introduce din nou la cuptor, de data aceasta fără capac, lăsând la foc mic în primele 20 de minute și apoi încă 40 de minute la foc mai mare.

Pasul 5 : După ce totul s-a copt, se lasă la racit până a doua zi cand totul se răstoarnă pe un platou și….

…arată așa

În pași de vals vienez, așa a început pentru mine noaptea ce tocmai a trecut. Ca o prințesă adevărată, fata nașei mele împreună cu proaspătul ei soț ne-au purtat într-o lume de vis…” once upon a december ”.

Locația aleasă cu mult bun gust, muzica din ani 60 și pană în prezent au fost ingredientele perfecte pentru un eveniment atât de important.

Mireasa furata, a fost răscumpărată cu wisky și multă ciocolată pentru răpitori . Pe final, ca să nu plec cu mâna goală, am prins buchetul miresicii. Deci…

Casă de piatră, dragilor !

74 de ani și o viață plină de dăruire. Un tată exemplar, un soț iubitor și un bunic mai mult decât special. Așa aș putea să-l caracterizez pe tataie al meu, care azi împlinește frumoasa vârstă.

Îl iubesc tare și știu că sentimentul e reciproc, pentru el fiind de când m-am născut nepoata mult iubită și răsfățată. Mă topesc de fiecare dată când de sărbători ne cumpără cadouri din bănuții strânși, sau când se uită la noi toți și începe să plângă,

A fost și este un model pentru mine, atât din punct de vedere profesional cât și moral. Îmi aduc aminte din copilărie de faptul că, indiferent de vreme el era acolo la magazie, cu celebrul creion după ureche, omul de bază, cel care manevra mii de materialele și făcea calcule în gând cu o viteză uluitoare. Eram fascinată de gestiunea pe care o avea în grijă și de faptul că știe toate tipurile de lemn pe derost.

Mami, mătușa, unchiul, cei trei copii răsfățați de soartă nu contenesc să-l laude, amintindu-și cum pe vremurile în care era destul de greu să obții anumite lucruri, daca vreunul din ei poftea la ceva, a doua zi de dimineață găseau pe masă ce le dorise inimioara.

Pentru că merită ce-i mai bun, i-am pregătit personal un tort de ciocolată de care s-a bucurat nespus, sau cel puțin asta am înțeles din privirea plină de emoții și lacrimi.

Aș putea să vorbesc ore întregi despre dânsul, dar prefer ca pe final să îi urez încă odată un mare ” La mulți ani !” și să îi dedic următoarea piesă :

Cleopatra Stratan – Surprize

O zi cu ploaie și cu soare, a anunțat a 24-a aniversare.

Anul trecut pe vremea asta postam aici o listă cu toate dorințele pentru 2009. Pentru că niciuna nu s-a împlinit, anul acesta las totul la voia întâmplării, fără să-mi mai fac cine știe ce planuri.

Am realizat în schimb, că deși nu m-am crezut capabilă de a trece peste multe lucruri am reușit, iar asta doar cu ajutorul mamei, al familiei și nu în ultimul rând al celor două zuze care îmi sunt în primul rând prietene dar și colege.

Am trecut prin senzații, stări și situații noi. Am pierdut pe plan sentimental, dar am câștigat pe cel profesional prin găsirea unui job. Am plâns, am zâmbit, am tremurat de emoții sau teamă. Uneori am fost bun ascultător, alteori o persoană egoistă. Am absolvit 2 cursuri de contabilitate. Cu siguranță mai sunt lucruri omise, pe care nu le-am adăugat la lista mea de realizări, dar una peste alta balanța lui 2009 a fost aproape echilibrată, atârnând mai mult în partea neîmplinirilor.

Noaptea de Revelion a fost frumoasă, m-am simțit bine și am trecut pragul dintre ani mai optimistă în ceea ce privește viitorul. Am avut avut cele mai tari unghii cu model ( poză realizată de subsemnata ) din toată existența lor de 23 de ani, made by Alinuța…..în 15 minute , și s-au potrivit perfect cu ținuta ( click ) .

Tortulețul meu a fost foarte apreciat și mâncat, lucru care m-a bucurat. Am primit ” reclamații ” că aici nu a apărut în toată splendoarea lui, motiv pentru care am să mă revanșez cu o imagine din alt unghi . Rețeta este relativ ușoara, cutia pentru ” Tort diplomat ” de la Dr. Oetker fiind de foarte mare ajutor prin crema pe care o oferă. Blatul poate fi din pișcoturi ( ca în cazul meu ) sau pandișpan, iar fructele după gustul fiecăruia. Se prepară rapid, cantitatea obținută fiind de 2 kg. Din punctul meu de vedere se iese mult mai ieftin decât dacă ai cumpăra de la cofetărie, deși muncești puțin.

În legătură cu zecile de mesaje care se dau în fiecare an în perioada sărbătorilor de iarnă de un lucru sunt mândră, ca pot să compun eu câteva versuri pentru cei dragi. Desigur, ele încep să circule și multe persoane pot crede că au fost luate de pe net, ba chiar mi s-a întâmplat să le primesc înapoi. Am să pun în continuare poezioarele mele trimise cunoscuților de Craciun și Revelion.

Rudolph cel cu nasul roșu,
Obosit de-atâta drum
L-a lăsat singur pe Moșu’
Să vă colinde cu gând bun.
Din sac va scoate sănătate, bucurii
Împliniri de vise și speranțe mii.
Crăciun fericit !

Zeci de steluțe sclipitoare
Peste cer s-au așternut,
Și vestesc în lumea mare
Un Nou An la început.
Cu sănătate și putere,
Noi peste tot vom trece,
Și-n 2010 tot ne vom petrece.
La mulți ani !

Închei cu o frază care mi-a plăcut foarte mult când am citit-o :
Uneori, în ciuda celor mai mari eforturi ale tale,viața îți oferã lãmâi. Când se întâmplã asta, ai douã opțiuni: Te poți încrunta sau poți face limonadã.

Vă doresc o săptămână în forță !

Să-mi trăiești văr’miu ! Să fii sănătos și voinic toată viața . Tocmai am sosit de la petrecerea lui și sunt puțin obosită, deși am la activ 6 ore de dans, dar parcă mai merge. M-am distrat super bine și am trăit fiecare clipă la cele mai înalte cote. Totul a fost o poveste, începând de la ursitoarea jucată de mama sarbătoritului, până la nebunia deghizării unchilor în vedete ale anilor 70 . Nu știu dacă am apucat să vă spun, dar am o familie extrem de petrecăreață și inventivă, așadar fiecare zi de naștere sau onomastică are ceva aparte.

Sosirea tortului, cel mai așteptat moment al serii a fost însoțită de artificii, confetii și multă șampanie, cât despre gust nu vă mai povestesc . Marțipan, ciocolată, frișcă… o nebunie pe 2 mini etaje.

Și-altă dată, și-altă dată o s-o facem și mai lată!

O zi superbă de vară  începută cu lacrimi de fericire. Da, am plâns și nu pentru că m-aș simți bătrână ci pentru că sufletul meu a vibrat la propriu încă de la orele 00:00 . Dimineața  am fost trezită de mirosul buchetului de trandafiri, așezat cu grijă de mult iubita mea mamă, am continuat ziua savurând dulceața tortului (făcut de mânuțele mele ), totul fiind învaluit de cele mai frumoase urări. Vă mulțumesc din suflet tuturor !

Mulțumesc mami pentru cei mai dulci pupici, multumesc pentru mesajele din miez de noapte : Petre, Ale, Lily, Ligi, colegilor de liceu, de facultate, tuturor celor din lista de mess, rudelor care au fost lângă mine și nu numai, vecinilor că au suportat cele 5 boxe la nivel maxim, papagalilor și broscuței că nu au leșinat de zgomot și celor care treceau prin fața geamului, auzeau muzică și zâmbeau . Pare un discurs de premiile Oscar, dar nu pot decât să vă transmit o îmbrățișare caldă, pentru că toți mi-ați făcut ziua mai frumoasă .