DeeaStar

Vă urez din tot sufletul Sărbători Fericite alături de toti cei dragi.

A nins ca în povești, așa cum nu s-a mai întâmplat de foarte mult timp . M-am bucurat ca un copil mic ce vede fulgii de nea pentru prima oară. Spiritul sărbătorilor de iarnă a  început deja să își facă simțită prezența și sper din tot sufletul ca pe 25 să fie zăpadă, multă zăpadă.

Jucăuși, răzleți, mai bine făcuți sau cu forme nedefinite au acoperit azi tot orașul transformând banalul gri al iernii într-un alb pur. E incredibil cum totul se poate schimba în doar câteva ore. Ce-i drept multă lume am observat că a fost luată prin surprindere, dar și așa nu văd motivul pentru care nu ai zâmbi cel puțin odată la peisajul de afară. Din păcate am uitat să ne bucurăm, iar asta face ca viața să pară mai monotonă și lipsită de culoare decât este.

În timp ce noi trântim și bufnim că e aglomerație în trafic sau înghesuială în mașini, unii oameni își trăiesc ultimele clipe, privind pe geam, bucurându-se că au mai prins o zi cu zăpadă, acest lucru fiind ultima amintire pe care o iau cu ei. Ne dau lecții de viață importante, dar nu mereu avem timp să le întelegem, iar asta ne face vulnerabili.

Am fost întrebată azi de cineva dacă sunt sigură că îmi place vremea de afară ? De ce nu ? Stiți cât de bine m-am simțit azi mrgând prin ninsoare și ascultând în căști colinde ? A fost cel mai minunat sentiment trăit în ultima perioadă, a însemnat mai mult decât orice timp petrecut în casă în pătură, la cumpărături, saloane sau alte ” distracții ” pe care le poți avea în orice altă zi a anului. Am zâmbit pe stradă vreme de aproape 2 ore și am fost privită ciudat, dar nu mi-a păsat, lumea mea era una paralelă cu a lor, una de basm în care eram ” Crăiasa Zăpezilor ”.

Nimeni nu e lipsit de grija zilei de mâine, și eu personal am gânduri, supărări, nervi, dar ce rezolv dacă iau totul atât de grav ? Nimic și asta o știu din propie experiență.

Încercați să prindeți fulgii din zbor cu gura, treceți-vă mâinile prin zăpadă, lăsați nasul și obrajii să fie bătuți de vânt, ridicați capul spre cer și mulțumiți că vă puteți bucura de încă o zi din viață.

Let it snoooooooooooooooooooooooooow !

Portocala. Aparent banală, dar  mirosul ce rămâne în urma ei e învăluit în zeci de amintiri. O singură felie a fost îndeajuns pentru a mă teleporta în mijlocul sărbătorilor de iarnă din copilărie, cand pe un frig năpraznic stăteam în casă lângă brad, fascinată de jocul luminilor din instalaţie şi mâncam portocale. Desigur, tot sucul care se scurgea din ele era pe mine şi pe lucrurile din jur, dar ce mai conta ?

Puneam cojile pe soba încinsă şi toată casa mirosea a portocale. Erau tare bune şi desertul preferat, având în vedere că pe timpul ăla nu prea se găseau toate nebuniile din ziua de azi. Erau nelipsite din plăsuţa pusă de Moş Nicolae îm ghetuţe şi nici Moş Crăciun nu îndrăznea să sosească fără. Erau lucruri simple, care ne făceau cei mai fericiţi copii.

În vacanţa de iarnă mergeam la bunica la ţară  şi plecam la colindat împreună cu verişorii mei şi un adult, care de obicei ajungea cam ” afumat “ acasă după atâta cinste . Eram pe drumuri până spre miezul nopţii, cand vrând să stăm la pândă să-l prindem pe ” bărbos “ adormeam şi nu ne mai trezeam decât a doua zi dimineaţa curioşi să aflăm ce cadouri am primit.

Am suferit foarte mult când am aflat cine e Moşul şi nu am vrut să cred, dar înaintarea în vârsta a început încet încet să-mi demonstreze contrariul. Nu pot să spun că nu mă bucur când primesc cadouri de Crăciun, dar tânjesc după acele clipe de naivitate şi inocenţă când scriam scrisori şi îmi imaginam că vine Moşul pe o sanie trasă de reni .

Azi timpurile s-au schimbat foarte mult, iar cojile de portocale au fost înlocuite cu fel de fel de spray-uri de camera, cadourile conţin dulciuri cu duiumul şi ceva jucării, cât despre zăpadă şi frig nici nu se mai pune problema. Nici nu mai ştiu când a fost ultimul an în care am privit nămeţii în seara de Ajun.

Pentru tine ce înseamnă mirosul de portocale ?

Credit poză : Google images

Pe când eram în școala generală, înainte de Paște, doamna profesoară de religie ne-a dat ca temă compunerea unei poezioare religioase despre ce înseamnă pentru noi ” Învierea Domnului ”. Am venit acasă, mi-am stors creierii și cum pe atunci nu prea aveam har să fac o rimă am apelat la….mama. Sufletul nu a lasat-o să nu mă ajute și noaptea a stat să se gandească. A doua zi dimineață am găsit minunția care urmează :

Într-o zi miraculoasă
Maica Domnului aleasă
A primit înștiințare
De la îngerul Gavril
Că va naște un copil.

Pruncul Sfânt venit pe lume
Iisus era al său nume
A venit cu trup curat
Să ne scape de păcat.

Trimis de al Său părinte
El ne învață pretutindeni
Sa fii bun și cumpătat
Să iubești nu e păcat.

Treizeci și trei de ani de viață
I s-au scurs doar dând povață,
Pe cruce Ș-au răstignit
El la Tatăl a grăit:
Iartă-i Tu Tatăl ceresc,
Pe cei care mă rănesc.

Munții s-au cutremurat
Apele s-au spumegat,
Cerul mare s-a deschis
Pentru a înfăptui un vis.

Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt
Sunt credința pe pământ,
Pe noi toți ne ocrotește
De necazuri ne păzește.

Când va citi toate astea cu siguranță o sa îmi spună cu emoție ” Măi mami, ce tot scrii atâta despre mine și toate temele pe care ți le-am făcut ? ” Răspunsul i-l dau aici : Pentru că meriți să te laud .

P.S Poezioara am găsit-o în caietul cu rețete în timp ce căutam ce ingrediente îmi trebuiesc pentru cozonaci .

Sărbători fericite tuturor ! Moşul să va aducă tot ce vă doriţi .

Pe naiba, nici dacă e plătit românul nu renunţă la năravurile sale. Am avut vreo două zile în care m-am plimbat ba pe la piaţă, ba pe la hypermarket-uri şi peste tot acelaşi dezastru. Români disperaţi după un kilogram de carne tocată sau o bucată de şorici ( ), îmbrânceli mai ceva ca pe vremea lui răposatu când se stătea la coadă pentru lapte .

Desigur, comercianţii au găsit cel mai bun prilej să taxeze orice serviciu. Drept exemplu cumpărarea unui brad din piaţa e un adevarat ritual. Ipotetic am reuşit să găsim unul la 90 RON bogat, verde, frumos mirositor dar nu de România ( ăia arătau mai ceva ca nişte pui rahitici ). Practic am dat 105 lei pentru că 10 lei este legatul în plasă, 5 lei cioplitul şi dacă îndrăzneşti să te uiti şi după un suport mai scoţi între 15-20 de RON din buzunar .

Lăsând la o parte toată această foială care face Bucureştiul să freamăte, zilele astea am văzut Beverly Hills Chihuahua, o super comedie pe care o recomand tuturor iubitorilor de animale şi nu numai. Drew Barrymore, Andy Garcia, Plácido Domingo sunt doar câţiva din actorii care asigură vocea simpaticelor personaje necuvântătoare, iar Manolo Cardona interpretează unul din personajele principale.

Vorba celor de la Voltaj : Număr zilele, număr nopţile cât mai am să aştept…

Am descoperit această melodie pe Monden.info, în prezentarea noului album Direcţia 5 şi personal sunt foarte încântată. O linie melodică placută şi un joc de cuvinte care se potiveste de minune atmosferei din această perioada . Enjoy it !