DeeaStar

Există foarte multe articole și cărți despre ” cum să …” din care nu se  înțelege mai nimic, dar s-a gândit cineva vreodată și la un curs practic de exemplu ? Ei bine, dragi mei, de azi soluția problemelor voastre a fost găsită cu ajutorul ” planificării ”. Așa-i că nu vă așteptați ? Nici eu nu mă așteptam să fiu nevoită să studiez,  tot teoretic, un curs care ar trebui să fie parctic, să îți ofere idei tangibile, concepte precise sau chiar exemple.  Planificarea în economia concurențială suna aparent interesant, dar se pare că ” instinctul meu de fată mare mă înșseală ”. Pentru mine planificare înseamnă deja ceva concret, nu definitii și cuvinte alambicate puse în fraze kilometrice.

Cât de obositori pot fi profesorii care vin la cursuri uitând că suntem în anul 2009, iar metodele lor comuniste de predare au expirat…oare nu le miroase a plictiseală ? La ce bun 30 de pagini scrise în 2 ore, când poți rezolva totul cu 10 slide-uri la obiect, din care cu siguranța va rămâne ceva în căpățâna studentului. La ce bună citirea mot a mot de pe foaie, de parcă nu ai știi despre ce e vorba în materia pe care o predai ?

Personal, tipul acesta de cursuri mă plictisesc groaznic și nu reușesc să rezist mai mult de o oră pentru că risc să adorm. O inutilitate, o pierdere de timp, cam așa s-ar descrie în viziunea mea cursul la care am asistat azi. Dictare ca la clasa întâi…ce explicații, ce socializare și dialog cu studentul ? Doamne ferește, se poate ?

M-am simțit ca la școala generală, când profesorii stăteau la catedră de parcă erau bătuți în cuie. Părea ca singurul lucru pe care știau să-l facă e să respire, da nu prea mult că pierdeau rândul.

Au trecut azi vag pe lângă mine concepte de gen ” previziune ”, ” implemntări de planuri ” și alte chestii teoretice pe care le-am mai făcut în facultate, iar în practică nu le întâlnești neam. Unde mai pui că se face și prezența, să nu cumva să lipsești de la curs din vreun motiv….nu că unii ar muncii și poate abea mai trag de ei până acasă, da să mai ajungă la facultate.

Ah, ia uite proful ne-a scris pe tabla, ca la grădi de data asta, cuvântul ” leadership ”…wow e prima oară când auzim de el. Ce să mai, interesant rău, probabil de aia acum îmi aștern pe hârtie cuvintele actualului post în loc să fiu atentă la ce se petrece în sală.

Vreau acasă, mi-e somn !

Later edit:
Ehe, asta da viață în pijamale .

Good night everyone . ( Asta nu am mai văzut-o scrisă pe tablă, e de la mine ) .

Sunt 3 la număr și își petrec majoritatea timpului împreună ( 8 ore jumătate pe zi ), practic mai mult decât cu familiile lor. Doar în weekend ce mai fac excepție, dar și atunci se trezește una din ele să dea mesaj sau să sune, ca deh, așa e ea mai zuză .

Două blonde și o brunetă, fantezia oricărui băiat așa cum ziceam zilele trecute….chiar și pentru băiatul de la 9 . Săracul, dacă ar știi el cât de investigată i-a fost viața…până cand au ajuns la o concluzie tristă : e cam urâțel la față, puțin surd și nici măcar nu are sonerie la ușă. În schimb, trupul lui extrem de bine lucrat ne pune ochii pe arcuri .

Una’i încă printre copilițe la port și la codițe. Îi place să se răsfețe, să-si facă pe unghii tot felul de floricele și dungi sau buline crețe. Mereu când o auzi îi e frig și fomiță sau o mănâncă năsucul cu rost de bătăiță. De galben și Fanta e îndrăgostită mereu, dacă o strigi ” Alinutzooooo ” te înjură instantaneu. Muntele și cățăratul sunt primele dorințe, pe băieți îi întrece în orice competiție.

Bruneta pare fițoasă, dar dacă o cunoști e super drăgăstoasă. E ” cole ” a mea încă din 2005, când îmi venea să o bat că târâia de opinci. E cea mai ” gya ” șoferiță, dacă o superi în trafic te trimite direct la…..graniță. La contabilitate se pricepe, se ferește de inghețata de ciocolată și cepe. Mereu sportivă se menține în formă și iubește un băiat ce poartă uniformă. Pe role ar sta cocoțată mereu, pantele abrupte le abordează cu tupeu.

Subsemnata blondă e mereu gălăgioasă, vorbește mult și la serviciu și acasă. Pe drumuri e tot mereu, la sănătate, somaj și ITM- eu. Mereu le gătește la fete ” bunătăți ” de se bat cot la cot pe bucăți. Aduce zi de zi miros de cafea în încăpere, dacă nu- și bea doza  adoarme pe scaun în tăcere.

Toate trei sunt puse pe râs și glume, mai ales când papă găluște cu prune .

Cam așa suntem noi zi de zi într-o viziune amuzantă marca DeeaStar.com

A trecut ceva timp de când nu am mai dat pe aici, iar praful era deja de-un deget. Dacă azi mă plângeam fetelor că nu mai am nicio idee despre ce să scriu pe blog, când am ajuns acasă s-a aprins beculețul și mi-am zis : ia să scriu eu o pagină din povestea a 3 prietene și aici credeți-mă că știu ce spun. Am încercat sâmbătă niște sentimente care mi-au dat de gândit foarte mult. Se pare că o prietenă adevărată poți să o găsești și în doar 2 luni.

Revenind, timpul trece așa de repede pe lâgă mine și nici nu îmi dau seama când s-a dus săptămâna. Dimineața trezirea, în timpul zilei tot felul de drumuri pe la instituțiile statului, iar seara mă delectez cu înregistrarea emisiunii Răzvan și Dani, sursa mea de bună dispoziție la orice oră .

Monotonia și plictiseala se instaleaza deseori, dar trag aer în piept și merg mai departe cu gândul ” lasă că mă fac eu mare ”. Până una alta, vă doresc o săptămână cât mai frumoasă în continuare, cu speranța că ne recitim cât mai curand .

Ai chef să muncești astăzi? Sau mâine? Sau poimâine? Sau saptamâna viitoare? Sau luna viitoare?

Nici eu!!! Decât să mă distrez!!!

Vă doresc din tot sufletul să nu ajungeți să aveți nevoie de justiție și organele ei abilitate. Legile și instituțiile care aparent militează pentru bunăstarea noastră sunt un mare fâs. De ce spun asta? Pentru că azi mi-am petrecut 10 ore din prețioasa-mi viață pe holurie tribunalului în așteptarea procesului de divorț al părinților.

Din nefericire am avut ghinionul de a fi tocmai dosarul 43 din 61. Curent, frig, dureri de cap și de picioare, mutroși, avocați cu nasul până-n tavan, cam așa a arătat mirobolantul peisaj până la 18 când am reușit să terminăm.

Tortură mai mare decât așteptarea nu cred să fie…martori, interogatorii, zeci de întrebari total aiurea și făra nicio relevanță am auzit în majoritatea cazurilor dinaintea noastră. Spuma spumelor a fost însa la divorțul a doi doctorași foarte tinerei, cam duși cu pluta pe Dâmbovița ce-i drept (rămân la părerea mea că prea multă carte tâmpește în unele cazuri).

Păreau veniți de pe altă planetă și din altă epocă. Nu erau ei atât de încrâncenați în acuzații cât părinții lor. Și avocații ce-i drept, nu prea aveau ce face pe acasă și s-au gândit să o pună de un Local Kombat conform legislțtiei în vigoare. Totul a ținut nici mai mult nici mai puțin de 3 ore. Extrem de mult pentru un caz, în condițiile în care după el mai avea alte 30.

Cred că m-am închinat și cu stânga și cu dreapta de curiozităţile avocaților lor și ale judecătoarei. Ba dacă e strada pe care stau pavată, ba de ce a stat tatal și copilul de vorbă în bucătărie și nu în alta parte. Acuzațiile din partea fiecăruia erau care mai decare mai colorate. El spunea că ea dădea cu farfuriile dupa el prin casă, că soția făcea glume nesărate și tot așa .

Cea mai tare întrebare  care a amuzat sala și chiar instanța a fost : ” Aveți cunoștință dacă reclamanta și-a exprimat dorința de a viziona filme în care oamenii întrețin relații sexuale cu animale ? ” Wtf, acum sincer eu ca femeie / soție nu aș spune asemenea lucruri nici mamei sau celei mai bune prietene, dar unui prieten care mă vizitează de 2 ori în an .

Circul a tot continuat, dar nu am mai rezistat în sala aia mică și extrem de călduroasă. Apropo de asta, condiţiile de la noi, nu se compară nici măcar pe jumătate cu ce vedem pe la tv. Doar pentru că este şedinţă publică poate intra oricine de pe stradă să caşte gura pe la ce noutăţi mai sunt în materie de drept şi avocatură. Aşadar adio cu intimitatea, devii pe loc protagonistul unui show.

A existat şi un caz în care cei doi soţi au venit frumuşel de mână în faţa avocaţilor şi au spus ” Stiţi noi doi nu mai vrem să divorţăm, ne-am împăcat ” . Au semnat frumuşel două, trei acte şi au plecat fericiţi acasa .

În cazul nostru totul a fost simplu, şi nu a durat mai mult de maxim 5-10 minute cu tot cu pledoaria avocatei. Acum ne-am liniştit complet şi eu şi mami, iar viaţa îşi urmează cursul normal.

The end !

Nu ştiu cum reuşesc de fiecare dată să adorm după ce sună ceasul de trezire. E cea mai nasoală parte a zilei când trebuie să părăseşti patul moale şi perna pufoasă pentru răcoarea dimineţii, dar răsplata vine imediat ce mirosul de cafea îţi inundă toate simţurile cu tăria sa ( Jacobs , my love ).

Ca de obicei prima grijă cum am deschis ochii a fost să dau drumu la televizor pe Antena 1, la dragii de Răzvan şi Dany. Îmi place foarte mult emisiunea şi mă binedispune oricât de morocănoasă aş fii ( ca orice om proaspăt deranjat din visele sale ).

Ziua de azi, la fel ca toate celelalte care tocmai au trecut nu se anunţă cu nimic mai deosebită. Plictiseală, tv, calculator şi o eventuală vizită peste strada dupa d’ale gurii. De plimbat nu îmi place să mă plimb singură sau să merg aiurea prin magazine fără să am ceva de cumpărat. Cred că în curând am să dau iar iama în librarie că nu mai ţine.

Vreau servici, m-am săturat de stat acasă. Am răscolit site-urile de joburi dar pe domeniul meu ( Finanţe/ Contabilitate ) mi se cere experienţă pe care nu am de unde să o iau dragi angajatori. Cred că un asemenea sondaj, ca cel realizat de jobfest.ro ar trebui să le dea de gândit….

Ce experienta de lucru aveti?
Fara experienta – 53.5%
Sub 1 an – 15.4%
1 – 3 ani – 13.5%
3 – 5 ani – 6.02%
Peste 5 ani – 11.3%

În rest numai posturi de operatori ( care introduc taloane ), brokeri de asigurări ( să stai pe stradă să convingi lumea că e o investiţie nemaipomenită ) şi alte nebunii pentru care eşti plătit în funcţie de câte taloane introduci / câte asigurări încheiei, ori eu nu pentru asta mi-am mâncat 3 ani din viaţă învăţând în facultate.

Singura soluţie este încă o revoluţie ” Târgul de joburi ” ( 26 septembrie la Colegiul Tehnic ” Petru Maior” , B-dul Timişoara, nr. 6, sector 6 pentru Bucureşti. Mai multe detalii şi pentru celelalte oraşe  click aici locatii-bursa-absolventi-2008 ),unde sper că am să dau de un job bine plătit aşa cum e şi normal pentru cei care au terminat o facultate ( salariu să înceapă de la 800 RON ) unde să pot rămâne până la adânci bătrâneţi .

În rest, şi azi  ” colegii mei de apartament ” rămân tot DJ de la Radio 21 ( totuşi unde e Răzvan Popescu ?  ) . Pe final vă las cu Balxy Girls şi a lor If you fell my love , o melodie care mi-a plăcut încă de când a apărut fără să ştiu că fetele sunt românce şi produse de Costi Ioniţa .

Blaxy Girls – If you feel my love

Asculta mai multe audio Muzica »

Exact asta mi-a răspuns cineva la întrebarea “Despre ce ţi-ar place să mai scriu pe blog” şi m-am conformat.Idei nu am,de plictisit mă plictisesc asa că am să mă las purtată de ganduri.

Am schimbat din nou header-ul blogului.Nu era intenţia mea dar cineva foarte priceput în ale designului mi-a arătat o schiţă, iar de acolo au început pretenţiile mele bineînţeles Au fost cam 20 de variante pană la aspectul actual,deci cu siguranţă acel cineva a avut dureri de cap azi.

Vorbind de dureri,ochii mei mai au puţin şi ies din orbită…de ce?Pentru că azi am citit nici mai mult nici mai puţin de 250 de grile,luate la repetat de câte 2-3 ori . Mi-au mai rămas 600, floare la ureche având în vedere că mai am 4 zile pentru aprofundare.

Acum mă plâng,însa săptămâna viitoare pe vremea asta am să fiu prospată licenţiată cu tilu de “Economistă” .Ce onoare,ce mândrie….să vedem şi cât o să mă ajute asta.Foarte interesant e că amărâta de diplomă o primesc abea peste 1 an…şi eu care mă gândeam să o înrămez .

Afară e enervant de cald,soarele bate fix spre camera mea pană apune,aşadar atmosfera e “incinsă” :> . Din dorinţa de a mânca ceva dulce şi rece am avut proasta inspiraţie de a coborâ la magazin.De ce? Pentru că doamna vânzătoare,dulce ca lămâia păstrează îngheţata într-un frigider pe care ori nu ştie să-l folosească ori e pe post de microunde.Am mâncat o “supă de caramel cu praline” pe care aş fi putut linistită să o servesc cu lingura de ciorbă .

Aceaşi doamnă m-a intoxicat cu gumele date pe post de rest în lipsa mărunţişului.Mă gândeam să le adun şi să îmi cumpăr ceva de ele,că doar au valoare :> .

Televiziunile zici că au înnebunit,toate emisiunile sunt fade,fără pic de sare şi piper.Pro Tv-ul a mizat pe “Made in România” şi i-a scos pe Călinescu,Ţociu şi Palade de la naftalină.Glumele nu mai sunt oricum de actualitate,iar farmecul s-a dus odată cu trecerea anilor.Smiley şi trupele invitate mai salvează atmosfera,în rest pauză.Antena 1 cu veşnicile sale farse pe care începe lumea şi cei păcăliţi să le înveţe,iar celelalte posturi filme la greu.Măcar dacă ar fi de actualitate dar le repetă de 100 de ori pe an.

Singura mea scăpare sunt cele 2 dvd-uri cu desene pe care urmează să le savurez .Duminica voastră cum a arătat?

Imi aduc aminte de acum 3 ani,cand am avut pentru prima oara internet.Era ceva “wow” pentru mine,si imi petreceam mai tot timpul la calculator si pe mess (ca majoritatea internautilor de altfel).Nimeni si nimic nu ma putea sustrage de la descoperirea site-urilor si a utilitatilor pe care le oferea net-ul.

Desigur,pana am invatat eu cum sta treaba cu virusii am reparat calulatorul de cateva ori,in unul din cazuri reusind sa fac o intreaga crescatorie de “oaspeti daunatori” de toate felurile Spuneam mereu ca eu fara net sunt moarta si nu rezist mai mult de 1 saptamana,iar pe vremea aia cam asa statea treaba.

Stateam noptile pana la 2-3,desi aveam program de dimineata la facultate,si apoi ma miram oare de ce nu ma simt bine cu cate 3-4 ore dormite pe noapte……..”triiiiiiing”.

Timpul a trecut,responsabilitatile s-au inmultit si ocupatiile s-au diversificat.Incet incet am inceput sa ma uit mai mult la tv,sa ma plimb,iar calculatorul a ramas un personaj care e musai sa stea deschis,asa sa imi tina de urat.

Pe mess sunt mai mereu ca nu ma doare mana sa-l deschid, dar in majoritatea timpului imi gasesc de lucru oriunde numai la birou nu.Am inceput sa ma plictisesc repede si abea astept sa vina momentul in care sa nu mai depind deloc de aceasta masinarie……da trece repede si apoi gataaaaaaaaa.