Mar
21
Pașii timizi ce urma și-au pierdut
Când le-a fost hotarat un nou început,
Au rătăcit o vreme pe cărări prăfuite
Dorind să-şi demonstreze că pot să uite.
Un zâmbet, o lacrimă, aveau să le fie
Doi camarazi de nădejde în lumea pustie,
Dar au aflat împreuna că un cer senin,
Vindecă suflete puţin câte puţin.
Din cutia micuţa unde a fost izolată,
O inimă bate…puternic schimbata.
Încrederea-n sine şi-a recăpătat
La zile cu soare visând neîncetat.
Versuri izvorâte direct din sufletul meu
.
P.S . Mulsumesc mami pentru tot ! ![]()