DeeaStar

Am primit pe mail această povestioară extrem de haioasă. Să luăm aminte .

” Într-o zi, mama mea era plecată și tatăl meu trebuia să aibă grijă de mine.Aveam poate 2 sau 2 ani și jumatate. Primisem cadou de curând un set de ” ceșcute de ceai ” și erau jucăriile mele favorite.
Tata era în sufragerie și citea ziarele de seară când eu i-am adus o ceșcuță de ” ceai “, care de fapt era doar apă. După câteva cești de ” ceai ” și multe laude pentru un ceai așa de bun, mama s-a întors acasă.
Tata i-a spus să aștepte și ea în sufragerie să mă vadă pe mine cum îi aduc lui o ceașcă de ” ceai “,  pentru că eram ” atât de draguță! ”
Mama a așteptat și bineînțeles că eu am apărut în sufragerie cu inca o ceșcuță de ” ceai ” pentru tata, iar ea l-a privit cum o bea toată.
Apoi i-a spus (cum doar o mamă poate ști):
” Te-ai gândit oare că singurul loc unde ea poate să ajungă să ia apă este toaleta? “

În primul rând mulțumesc eu mămicii mele că știe să-mi descrețească fruntea cu astfel de mail-uri în momentele în care optimismul e la limita de jos .

Sunt recunoscător :

Soției care sforăie toată noaptea, pentru că doarme acasă cu mine și nu cu altcineva.

Fiicei mele adolescente care se plânge că trebuie să spele vasele, pentru că înseamnă că este acasă și nu pe străzi.

Impozitelor pe care le plătesc, pentru că înseamnă că sunt angajat.

Murdăriei de curățat după o petrecere, pentru că înseamnă că am fost înconjurat de prieteni.

Hainelor care sunt putin cam strâmte, pentru că înseamnă că am destul de mâncare.

Umbrei mele care mă însotesțe la muncă, pentru că înseamnă că sunt afară la lumina soarelui.

Podelei care trebuie ștearsă și ferestrelor care trebuiesc spălate, pentru că înseamnă că am o locuință.

Tuturor nemulțumirilor la adresa guvernului pe care le aud, pentru că înseamnă că avem libertatea cuvântului.

Locului de parcare pe care îl găsesc tocmai la capătul parcării, pentru ca înseamnă că pot să merg și că am fost binecuvântat cu un mijloc de transport.

Zgomotului pe care trebuie să-l suport de la vecini, pentru că înseamnă că pot auzi.

Grămezii de rufe de spălat și călcat, pentru că înseamnă că am haine de îmbrăcat.

Oboselii și durerilor musculare de la sfârșitul unei zile, pentru că înseamnă că am fost capabil să muncesc din greu.

Soneriei care mă trezește în zorii zilei, pentru că înseamnă că sunt viu.

Și în sfârșit, pentru e-mail-uri, deoarece înseamna că există persoane care se gândesc și la mine.

Bonus track melodia cu ce mai draguțe versuri auzite în ultima perioadă :

” A super WOMEN WOMEN
I’ll do anything for you
A super WOMEN WOMEN
I’ll be everything for you
But if you leave me and break my hearth
I super kill you .”

Andreea Balan – Superwoman

Nope, nu e vorba de Peter al meu ci de unul de pe net, care prin puterea minţii a simţit că am stofă de ” fomeie de afaceri ” şi doreşte sa-mi înredinţeze o parte din avera lui fabuloasă .

M-a amuzat mult acest mail, pentru că faţă de zecile care au venit până acum şi mă anunţau că am câştigat sume exorbitante finalul este de-a dreptul înduioşător : ” May the Lord give you the wisdom to carry out this project (Amen) ” .

Frumos în Abidjan, n-am ce zice dar momentan sunt foarte ocupată….am grijă de o frunză de mentă .