DeeaStar

La mulți ani Aliceeeeeeeee !!!  Să rămâi  la fel de ” rânjită ” cum te știu, să crești mare si frumoasă, sa iubești mult și să te bucuri de fiecare zi din viața ta !

Cred că deja v-ați prins…și subsemnata, posesoarea blogului împlinește azi 23 de ani. Mulți, puțini, buni, răi au fost ai mei și sunt mândră de ei . Am cunoscut o grămadă de persoane, am legat prietenii, am suferit, am plâns, m-am bucurat, toate astea la cea mai mare intensitate. Azi privesc în urmă și zâmbesc, m-am schimbat mult, și cred eu că în bine.

Așa cum spunea una din zuzele mele ( Steluța ), Dumnezeu dă încercări la cei pe care îi consideră apți să le ducă. Se pare că eu sunt pe lista Lui și sunt tare bucuroasă pentru că de fiecare dată la sfârșit îmi arată cât de mult mă iubește. Ca orice persoană am și regrete și poate că cel mai mare este acela că anul acesta 2 persoane nu mai pot fi lângă mine. Dar știu eu că în sufletul lor mi-am înfipt bine rădăcinile și măcar cu gândul sunt lângă mine în cele mai importante momente.

Privesc însă înainte, cu speranța că într-o bună zi toate lucrurile se vor aranja, soarele îmi va zâmbi mereu și nicio urmă de tristețe nu mi se va mai așterne pe fața. Ce-mi doresc ? Sănătate și putere, în rest le dobândesc pe toate încet încet.

Iar acum, dedicație fără număr, fără număr ( de note muzicale ) 3SE- De ziua ta, pentru noi 2, foste fane înfocate, actuale fane mature .

3 Sud Est – De Ziua Ta

Drept să vă spun am venit cu un avânt imens din parc, să vă arăt alte peisaje frumoase bucureștene dar o surpriză m-a cam bulversat pe moment, motiv pentru care vă rog să-mi scuzați emoția din scris.

Doar ce am ajuns acasă și mi-am primit deja cadoul pentru ziua de mâine…..1 Iunie . Bluziță, ciocolată, o inimioară din ceramică și…..o poezie. De aici s-a rupt filmul. Am inghițit în sec pentru a nu mă miorlăi prea tare și citind versurile scrise cu atâta drag simțeam cum mi se înmoaie picioarele puțin câte puțin .

Știam că mami mă iubește cel mai mult de pe planeta asta și la fel de bine știu prin câte i-a fost dat să treacă în ultimul timp. Pentru toată forța pe care mi-o dă zi de zi și faptul că îmi e și mamă și tată și iubit și prietenă la acest moment nu pot decât să îi spun : TE IUBESC !

Atașez mai jos minunile de versuri care mi-au invadat inima și poza celui mai fericit și norocos copil de pe pământ, adică EU .

Nu știu oare ce-aș putea
Să mai cer în viața mea
De la Bunul Dumnezeu
Mai bun decât copilul meu.

Todeauna e cu mine
Și la rău dar și la bine
Soare, lună de-aș putea
Aș aduce-n viața sa.

De necazuri sa nu mai ști
Să ai parte de bucurii
Fericire și nororc
Toate astea la un loc.

Mami mult te mai iubește
Toate astea îți dorește
Pentru ea ești cel mai scump
Lucru de pe pământ.

La mulți ani tuturor celor care se simt copii, și păstrează o fărâmă de inocență într-un colț al sufletului !

Mihai Constantinescu – O lume minunata

P.S Probabil voi reveni cu poze zilele următoare, azi nu mai sunt în stare .

“Atunci ai apărut tu.Ţi-am spus şi ţi-o repet : din ziua aceea am început să descopăr frumuseţea din jur,silueta întunecată a munţilor profilîndu-se pe cer,sau luna care-şi schimbă forma,pentru ca grâul să se înalţe. De multe ori noaptea,pe când tu dormeai,eu mă plimbam prin Akabar,ascultam scâncetul pruncilor abea născuţi,cântecele bărbaţilor care băuseră un pahar după isprăvirea lucrului,paşii apăsaţi ai santinelelor de pe ziduri.De câte ori mai înainte,am privit  la toate acestea,fără să recunosc frumuseţea ? De câte ori am privit cerul,fără să-mi dau seama cât este de înalt ? De câte ori am ascultat zgomotele cetăţii,fără să înţeleg că făceau parte din viaţa mea ? Am prins din nou dragoste de viaţă. M-ai îndemnat să învăţ scriera din Byblos şi eu te-am ascultat.Doar ca să-ţi fac pe plac,dar am început să îndrăgesc ceea ce făceam şi am descoperit ceva : viaţa mea căpăta sens, dacă eu o voiam .”

Paulo Coelho – Al cincilea munte

După o săptămână destul de agitată a venit în sfârşit timpul să mă relaxez. Şi cum se poate mai bine decât stând în pat şi lecturănd o carte bună.Prinsă în mijlocul acţiunii am dat peste paragraful de mai sus,care mi-a dat puţin de gândit.Cât de mult se poate schimba cineva atunci când interacţionează cu persoane care îi schimbă stilul de viaţă,modul de gândire si perspectiva lucrurilor? Destul de mult spun eu.

Însă totul se întâmpla cu un sens pe acest pământ şi de cele mai multe ori la fiecare încercare primeşti un ajutor de acolo de sus.Exact aşa mi s-a întâmplat şi mie când credeam că nimic din ceea ce visam nu se va împlini.A apărut “cineva” care a schimbat tot cursul vieţii pe care o aveam .A fost ca şi cum dintr-o dată m-aş fi mutat în alt oraş şi aş fi luat viaţa de la capăt.

S-au schimbat multe lucruri în ultimul an şi jumătate.E drept că şi împrejurările şi toate întâmplările trăite în ultimele luni au dus la o transformare majoră a comportamentului (zic eu că în bine ). Înca din adolescenţă mulţi îmi spuneau că gândesc prea matur pentru vârsta mea fragedă şi probabil acest lucru a fost oarecum benefic pentru această perioadă a vieţii.

Se spune că indiferent de drumul pe care l-ai ales nu trebuie să te schimbi faţă de prietenii pe care i-ai avut până la un moment dat,dar inevitabilul se produce atunci când deschizi ochii în faţa unor lucruri pe care de cele mai multe ori refuzi să le priveşti obiectiv. Cu multe din persoanele cu care vorbeam înainte relaţiile s-au răcit şi chiar rupt,din diferite cauze.

Majoritatea au decis să renunţe fără să mă întrebe “de ce ? “. Poate că în acele momente aveam şi eu nevoie de un umăr pe care să plâng sau de o persoană alături de care să mă bucur,dar în momentul în care nu eşti băgat în seamă te simţi şi te retragi.Nu spun că nu am făcut şi eu greşeli dar le-am recunoscut şi mi le-am asumat.

Acum,au rămas doar cei care m-au înţeles,m-au sprijinit şi mi-au acceptat noul fel de a fi ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.Au înţeles că deşi nu mai putem comunica la fel de intens ca înainte le voi fi mereu alături la nevoie,îi voi asculta ori de câte ori va fi cazul si întodeauna vor găsi un prieten adevărat în persoana mea .

Şi eu am avut parte la rândul meu de persoane care peste noapte au adoptat alt mod de a gândi sau acţiona în unele situaţii şi am încercat să îi iau ca atare,din acest motiv am pretenţia ca şi ceilalţi să nu mă judece pentru că la un moment dat trebuie să îţi vezi şi de viaţa ta ,să fi puţin egoist pentru că nimeni nu ştie ce e mai bine pentru tine decât tu .

Sunt mândră că am început să nu mă mai dau bătută la primul eşec,că în sfârşit am realizat cine îmi este prieten şi cine amic ( mulţi vor spune că asta trebuia să se întample mai demult,dar pentru cineva care la un moment dat îşi punea “prietenii” înaintea tuturor priorităţilor şi de cele mai multe ori a avut de suferit, asta e o mare realizare ). Am învăţat să fiu mai optimistă,să acţionez cu calm nu aşa impulsiv cum făceam de obicei şi să fac totul cum vreau şi consider eu de cuvinţa ” pentru că vreau şi că pot ” .

Mă simt împlinită că am reuşit să iau licenţa cu o notă mare,nu regret nimic din ceea ce am făcut până acum,decât poate că nu am luptat mereu până la capăt dar am toată viaţa înainte să le fac pe toate.Recunoştinţa mea va merge în orice clipă spre mami,omul care a făcut şi face totul pentru mine şi spre el,care a dat un nou sens cuvântului “fericire” .