DeeaStar

De cele mai multe ori, când sunt plecată de la birou în interes de serviciu prefer să ascult muzică la căști, zgomotul din trafic sau comentariile trecătorilor fiindu-mi egale cu 0 . Privirea o port înainte, pentru ca nimeni să nu se împiedice de mine, dar și pe sus admirând cerul și bucurându-mă de el. Gandul e departe de tot, pe alte meleaguri care nu se întâlnesc niciodată cu Bucureștiul sufocant sau probleme care m-ar putea întrista. Consider că merit ca măcar o parte din zi să mă relaxez, iar acest lucru este posibil pentru că Magic Fm și ale lui melodii sunt soluția perfectă .

Acum 2 zile însă, când circulam cu metroul, am trăit un alt episod trist al filmului ” Unde sunt cei 7 ani de acasă ? ” O fetișcană pe la 15-16 ani,  machiată cu 3 kg de fond de ten, unul de farduri și cercei cât roata de la căruță  ( nu era manelistă și nici de altă etnie ) stătea pur și simplu crăcită cu un picior pe prietenul ei și altul prin mijlocul vagonului, de parcă închiriase întreaga garnitură.

Pentru că era o oră cu circulație destul de intensă, evident a apărut și înghesuiala. O doamnă, vizibil încurcată de ” micul obsacol ” și-a permis să o atenționeze că nu e tocmai civilizată poziția pe care o adoptase. În următorul minut, întreaga gașcă a mimozei a sărit cu gura, de parcă eram la mahala. Comentarii de genul ” ce bine că nu l-am cuoscut pe Ceaușescu ” sau ” scutește-ne mamaie cu teoriile tale ” mi s-au părut deplasate și nefondate. Desigur, cel mai deştept a cedat primul şi cred că vă daţi seama cine a fost.

Nu sunt genul de persoană care să dea lecții de morala, lăsând ca bunul simț al fiecăruia să bată frumos la ușă și într-un final să se simtă, dar se pare că de data aceasta el nu a mai venit la tinerii noștri. Discrepanța între generații a fost de când lumea și va fi în continuare, dar depinde și de noi în ce măsură o întărim. Nu sunt de acord nici cu persoanele în etate care se leagă gratuit de tineri, dar nici cu lipsa de respect de care dau dovadă tot mai mulți puști.

Dreptul la libera exprimare a fost înţeles greşit încă de după revoluţie, dar parcă în ultimii ani nesimţirea şi lipsa bunului simţ s-au acutizat dramatic, afectând o parte destul de mare din cei tineri. Se înjură la fiecare 2 cuvinte de parcă suntem o naţie de retarzi, se caută orice ocazie de a-ţi bate joc de cineva cu defecte fizice, mai bătrân sau mai sărac. Dacă eşti cuminte eşti prost, dacă nu te droghezi esti ” looser” , ca să citez din ” clasici “, dacă înveţi eşti tocilar, dacă nu conduci maşina fără carnet eşti papă-lapte, dacă nu te îmbeţi ca porcul nu eşti bărbat, dacă nu îţi tai venele la prima problemă eşti fricos, şi exemplele pot continua.

Ceea ce am înşirat mai sus sunt doar câteva chestii pe care eu nu le consider normale, dar care în ziua de azi fac legea printre adolescenţi. Nu generalizez şi mă bucur din tot sufletul când mai văd pe unul cât de cât normal, dar dacă ne-am guverna viaţa după ceea ce trebuie să faci pentru a fi la modă cel mai probabil am ajunge mai rău decât suntem acum.  Am aproape 24 de ani, dar parcă ” pe timpul meu “, nu a fost chiar aşa de rău.

E foarte uşor să întorci capul fără să îţi pese, dar e vorba de viitorul a milioane de copii, care azi se nasc şi peste câţiva ani vor ajunge în anturaje cu oameni ca cei descrişi mai sus, şi pentru a fi acceptaţi se vor da după ei…

Un articol interesant este şi cel scris de Cristi. Recomand .

Nu cu mine, pentru ca deja sunt prea celebra ( joke ), ci cu prietenii mei pufoși .

De la stânga la dreapta :

Cuciu : Are un anișor și e cel mai iubăreț maimuțoi. Te poate strange în brațe la orice oră , pentru că e băiat mare și puternic.
Iepurilă, are aproape 3 anișori și a sosit la mine cu ocazia operației. Mi-a fost alături multe nopți și m-a vegheat ca un ” îngepuraș ”.
Tomi, e cel mai mare dintre frățiori. Vreo 6 ani să tot fie de când imi urează în fiecare 30 noiembrie ” La mulți ani ! ”.
Madeline, portă numele uneia din cele mai simpatice moldovence. Ea ne-a făcut prima oară cunoștință mie și copilei de suflet.
Zuza s-a născut odată cu mine și este fructul iubirii a 3 zăpăcite : Ligiuța, Alinuța și Steluța. A fost un bebe ceva mai precoce, pentru că din prima zi de viață a mers la facultate să dea examen și s-a plimbat cu metroul.
Valentinica, este rățusca alături de care împart perna. Probabil visele mele ar fi mai puțin frumoase dacă aș știi că nu e alături de mine.
Amigo, ultimul, dar nu cel din urmă. Îmi păzește camera devotat, latră atunci când e mângâiat și mă ascultă atunci când sunt supărată.

Separat, mereu cocoțat stă scumpul de Tweety . Cred că mulți deja știți că după fluturași el este a doua mea ” pasiune ”. L-am primit de la mami cu ocazia Sfântului Andrei la un an după Tomi. A stat sărăcuțul canar ascuns prin cutii pentru ca blondina băgăcioasă să nu-l descopere.

Ei sunt averea și mândria mea. Daca până acum un an aveam cam de 5 ori mai multe, o parte din ele sunt acum în brațele altor copii, a căror bucurie la vederea lor mi-a adus o împlinire sufletească enormă.

Tu cine ești ? Care e povestea ta ?

Azi m-am enervat super tare, deși nu era in program . În mașină, trei puști de nu mai mult 11-12 își molfăiau cu plăcere delicioasa masă de prânz, una bucată shaorma. La coborâre s-au gândit ei așa să facă o faptă bună și să împartă prânzul cu o bătrânică amărâtă de pe străzi.

Lăudabilă inițiativa la prima vedere dar modul în care au făcut-o a fost unul rușinos, demn de o geantă în cap, pe care din păcate nu am reușit să le-o aplic pentru că deja fugiseră.

Unul din ei a aruncat în scârbă o bucată de pui pe jos, la picioarele femeii, râzând în mod ironic și batjocoritor. Păi bine măi retarzilor, scârbelor și nenorociților care sunteți v-a cerut biata de ea ceva de pomană de v-ați permis să faceți așa ceva ? Și părinților voștri când vă cer un pahar cu apă tot așa i-l serviți? Nici nu vreau să-mi imaginez cum vă purtați cu bunicii și în ce fel le vorbiți, sau dacă unul e mai amărât este demn de dispreț ?

Doar pentru că mama și tata bagă bani în fundul vostru ca în Combina Gloria, credeți că totul vii se cuvine? Nu vreau să generalizez pentru că mai sunt și oameni cu capul pe umeri, dar multe din aceste specimene au cu siguranța niște amărâți de părinți plecați în străinătate să muncească pentru ei, iar acum se cred mari zei.

Nu banii, nici hainele, nici gelul din păr nu te fac mai deștept. Tot un rahat cu ochi întreținut rămâi, dacă nu ești în stare să te comporți în societate. Ai pile, ai relații dar dacă nu te duce neuronul te vei lovi cu capul de pragul de sus, iar cucuiul v-a fii cu atât mai mare cu cât nu ai habar să te oblojești.

Am rămas cu un gust amar și o speranță frântă în legătură cu viitorul acestor răsfățați needucati, cu principii de bulibașă și modele de genul Simona Sensual, Poponeț, Cășuneanu și alte ” personalități ” .

Pe final, o mică povestioară care la momentul actual caracterizează foarte bine societatea nostră:

Corpul omenesc avea nevoie de un șef. În organism, s-a făcut un mare consiliu, la care au fost prezenți reprezentații tuturor organelor. Creierul a fost primul care a cerut șefia organismului.
-Eu sunt cel mai important. Făra mine, nu poate exista nimic. Eu trebuie să conduc.
Centrii nervoși se opun.
- Noi trebuie să fim șefi. Creierul ce ar face dacă nu am fi noi.
Inima sare și ea și spune :
- Făra mine nu mai poate funcționa nimic. Eu sunt cea mai importantă și merit să fiu șefa.
Când colo, se ridică si rahatul .- Eu sunt cel mai important și merit să fiu șef. Nu vă zic de ce, dar vă avertizez să nu mai așteptați și să mă puneți sef.
Comisia s-a opus, iar ședinta s-a amânat pentru un termen nelimitat.
Timp de 4 zile, rahatul a refuzat să mai iasă. Restul organelor erau terminate.Inima avea palpitații, creierul avea migrene, centrii nervoși nu se mai mișcau ca înainte.
Pana la urma toți au cedat și de atunci orice rahat ajuge șef.

Majoritatea celor care mă cunosc știu foarte bine că am o afinitate pentru copii și în special pentru bebeluși. Îmi sunt extrem de dragi, îi iubesc foarte mult și m-aș înconjura de o creșă / grădiniță întreagă dacă s-ar putea. În preajma lor pot evada din această lume, sunt în siguranță și simt ceea ce înseamnă cu adevărat să fii fericit și să zâmbești din tot sufletul, pentru că ei sunt  sinceri.

Am găsit pe site-ul ziarului Gardianul acest filmuleț care m-a amuzat foarte tare .

Se pare că zilele acestea văd şi aud mai multe decât îmi închipuiam.  Încep să cred ca vreo 5-6 luni în afara ţării nu m-ar deranja deloc .

Trăim într-o ţară în care ……

• te înscrii pentru examen la Administraţia Financiară cu speranţa că poate îţi surâde nororcul şi ocupi un post, iar cu 1 săpămână înainte îţi dă telefon să te anunţe că s-a suspendat toata treaba. Ok, da pentru cât, că dacă se suspendă înseamnă că se şi reia,nu ? Păi ştiţi în baza legii ( care ? nu mi-a spus, e secret de stat ) pentru tot anul. Ok tanti să ma cauţi la anu’ că  sigur ( NU ) mă gaseşti.

• nu poţi să stai liniştită nici dupa ce ai născut, să te bucuri de momentul acela special stând cu frica să nu ţi se dea alt copil. Chiar aseară au arătat la ştiri cum se încurcă copiii care cică se afla sub stricta supraveghere a 2 medici şi 6 asistente. Ce-ţi poţi dori mai mult de la viaţa decât să-i iei la bătaie . Sunt o persoană care iubeşte copii foarte mult ( cred că mi-am greşit vocaţia, trebuia să fiu educatoare ceva ) şi mi se ridică tensiunea până la 20 când văd asemenea cazuri.

• se conduce zeci de kilometrii pe contrasens şi nu te întreabă nimeni de sănătate, se conduce cu 300 de km la oră şi nimeni nu face nimic, în schimb amărâtului  care a depăşit limita legala cu 10 km îi ia şi puncte, îi dă şi amendă şi parcă ar vrea să-l scarpine şi pe spate.

• elevii au alocaţii mai mici ( 42 RON ) decât are un om de la ţară ajutorul pentru întreţinerea unui cal ( 400 RON ).

• sunt eliberaţi şoferi care au omorât oameni nevinovaţi pentru că ” nu prezintă pericol social “. Cam ce ar trebui să facă ? Poate să mai dea peste cineva, v-ar convinge ?

• mamele sunt nevoite să aştepte câte 2-3 luni pentru indemnizaţia aia de care şi-au tot bătut joc. Deh, între timp copii traiesc cu aer….doar e bun la plămâni, nu ?

• la multe din farmacii dai de vânzătoare neavizate, care habar nu au de efectele şi bolile pe care le tratează medicamentele din raft. Am asistat tot aseară la o asemenea scenă când o doamnă mai învârstă întreba pe doamna de la farmacie dacă e buna crema X şi pentru spondiloză, iar ea a răspuns ” Eu stiu doamna ? Încercaţi şi dacă se încălzeşte locul înseamnă ca funcţionează “. Dar dacă depindea de tipul de piele şi se umplea femeia de pete ?

Că tot veni vorba de farmacie, să ne destindem puţin cu un banc deja celebru :

- Ce faci dom`le-n toiul nopţii? Îl sună vecinul de la parter pe Bulă. Îţi scartaie mobila de nu pot să dorm deloc!
- Mă mut, dom`le, mă mut!
A doua zi, Bulă îşi cere scuze pentru deranj. Vecinul le acceptă şi-l întreabă pe Bulă de unde vine.
- De la marmacie, domnule, de la marmacie!

Revenind…toţi dau cu noroi de la unul la altul, dar nimeni nu e în stare să facă nimic ( nu mă mai duc la vot veci….poate să mă şi plătească ).

Sa fii copil in ziua de azi am impresia ca e cam greu si nu ma refer la munca fizica pe care unii o depun inca de la varste fragede din diverse motive,nu.

Ma refer la ce iti mai e oferit pentru acest statut….mai nimic zic eu.

Desenele din “ziua de azi” ca sa ii citez pe cei in etate sunt groaznice.Exista 3-4 posturi amarate dedicate lor si pe niciunul nu ai ce ce vedea.Ori sunt cu monstrii,ori cu personaje care arata total diferit de un om real (ba capul mai mare decat picioarele,ba 4 degete in loc de 5).Daca ai nororcul poti auzi si o injuratura doua,ca deh astia mici tre’ sa fie docili inca din frageda pruncie.

Productiile de Walt Disney sau Looney Tunes sunt date cate 15 minute sau chiar mai putin,ca sunt invechite,insa prefer sa ma uit la Tom si Jerry care sunt mult mai amuzanti decat Fetitele PowerPuff sau Laboratorul lui Dexter.

Programe pentru cei mici cum erau pe vremuri,lipsa.Inafara de niste concursuri de cantat si emisiuni puse la miezul zilei,cand poate copilasii sunt la gradi nu gasesti nimic adresat lor.

Pai cum era Tip Top Mini Top,Abracadabra,Feriti-va de magarus, Daniela si Aschiuta, Club Anda cu Omidee….Doamne ce vremuri,as vrea sa le mai traiesc odata.

La categoria filme asemenea….majoritatea productiilor sunt straine,asadar cei la 3-4 ani prea multe nu au ce intelege,decat sa ii puna pe parinti sa le citeasca (ei sigur adora chestia asta,mai ales cand vin obositi de la servici).Si iar ma intorc acum vreo 10-12 ani si imi amintesc de Maria Mirablela,Veronica,Dumbrava Minunata etc.

Locuri de joaca mai treaca mearga au inceput sa amenajeze si prin parcuri si prin fata blocurilor,insa securitatea pentru copilul tau este spre 0.Materialele sunt dure,montate la inaltimi destul de periculoase pentru un prichindel si e musai sa stai in picioarele celorlalti sa nu cada.

Sistemul de invatamant se tot modifica,iar invataceii ori vor sa ajunge sa faca adunarea in clasa a 4-a ori sa deriveze functii de la gradinita.Din manuale sunt scosi unii din cei mai importanti scriitori care au creat simboluri prin operele lor,in schimb baga fragmente din articole de ziare sau legi.

Multi au uitat complet de bicileta,coarda,sotron,role,palete de badminton si se refugiaza in fata calculatorului la jocuri cu batai.Pe Mario saracul,nu-l mai baga nimeni prin tuneluri,nu mai sare de pe un zid pe altul…..cred ca salopeta lui a fost mancata de molii si casca data la recilat

Pe un singur lucru sunt geloasa….eixista o multitudine de magazine pline cu imbracaminte care mai de care mai la moda,in toate culorile si la toate colturile de strada.Depre preturi nu comentez pentru ca ma ia durerea de cap,gandindu-ma ca proaspetele mamici au numai 8 milioane pe luna de la stat.

Nu cred ca mi-as fi dorit sa ma nasc in aceasta perioada,chiar daca poate inca de la gradinita invatam sa umblu pe calculator sau in clasele primare aveam retroproiector.Pana la o anumita varsta cred ca trebuie sa ai parte si sa te bucuri de acea inocenta,de bucuria descoperiri celor mai marunte si nesemnificative lucruri.

DIRECTIA 5 – Anii
Asculta mai multe audio Muzica »

Din ce in ce mai des stirile prezinta cazuri in care mamele isi abandoneaza copiii in diverse locuri care de care mai ciudate si macabre,sau mai rau ii omoara.

Ce suflet trebuie sa (nu) ai,ca dupa 9 luni in care porti in pantece un miracol de la Dumnezeu sa iei decizia de a-l lasa la voia sortii sau de a-i lua sansa de a trai?

Gandind ca unele femei fac tot felul de tratamente pentru a ramane insarcinate,iar unele sunt atat de nepasatoare ajung sa dau dreptate zicalei “Da Dumnezeu copii cui nu trebuie”.

Exista atatea cai de a te proteja impotriva sarcinilor nedorite de care a auzit pana si tanti Leana din varful muntelui,iar despre stramosii nostri ce sa mai zic,erau inapoiati dar si-au creat o gramada metode pe care le si foloseau.

Daca nu ai posibilitatea de a-l creste,macar du-l la un centru,nu-l lasa prin tomberoane,veceuri si plafoane de hotel sa se imbolnaveasca……sigur, in cele mai fericite cazuri este gasit de un om cu inima mare,sau un caine,care are mai mult suflet ca tine oricum,dar nu mereu se intampla asa .

Daca toti am scapa de probleme asa usor,lumea ar fi una ideala,in care nu ar mai exista obligatii.Nu cred ca au absolut nicio scuza pentru ceea ce fac,poate doar ca sunt bolnave la cap,dar acum nu o avea jumatate din populatia Romaniei probleme cu bibilica. Asa cum stiu de mici sa umble cu unul si cu altul,asa ar trebui si sa invete ca un copil e o responsabilitate,si tre’ sa te gandesti de 2 ori pana sa faci o prostie.

V-a dat Dumnezu cap ca sa ganditi,nu pentru a nu va ploua in gat!