DeeaStar

Ce să fie, ce să fie ? O zebră puțin incomodată de habitatul subteran, dar care oferă picioarelor mult prea alergate un moment de relaxare. Cam așa arată mai nou scaunele de la stația de metrou Piața Victoriei. Drăguță și lăudabilă inițiativa celor de la Metrorex de a mai înveseli puțin peisajul de pe peronul de așteptare. Mie mi-a smuls un zâmbet, deci pot considera asta un scop .

Se pare însă că odată cu venirea Sărbătorilor Pascale, Bucureștiul îmbracă și el haine noi și colorate.

Parcul din Piața Unirii găzduiește zeci de floricele și fluturași atârnați în bătaia vântului, căsuțe unde se comercializează ouă pictate manual, cozonaci de toate felurile și nu în ultimul rând mici….așa ca la români .

Nici Cișmigiul nu se lasă mai prejos, mândrindu-se cu frumusețe de ouă roșii ” crescute ” parcă din pământ, un târg de costume traditionale, produse alimentare specifice diferitelor zone, dar mai ales cu frumusețea florilor ce apar timid printre firele de iarbă și pe ramurile copacilor .

Probabil vă întrebați de unde atâta timp de colindat….ei bine m-ați prins : sunt în concediu până pe data de 7. Nu puteam să ratez o asemenea zi frumoasă, motiv pentru care am luat-o la pas prin oraș bucurându-mă de soare, păsări, oameni și MULTĂ CULOARE.

Eu și gândurile mele am făcut azi o echipă bună, ba chiar am hotărât să mai ieșim împreună. M-am autorăsfățat cu vată de zahăr lipindu-mă pe mâini exact ca cei mici, am pășit în voie prin iarbă, am admirat lacul…toate astea au fost balsam pentru sufletul meu.

Pozele nu sunt foarte ” profi ” fiind făcute cu telefonul, iar acest text a fost scris în natură, pe o bancă inundată de soare.

Nu uitați…. bucurați-vă de tot ceea ce vă înconjoară. Faptul că putem vedea, e cel mai mare cadou de la viață .

Parcul Cișmigiu este una din cele mai vechi grădini publice din București. Totul a început în anul 1779 când domnitorul Țării Românești de pe atunci a poruncit construirea a două cișmele în grădina sa. Cel ce le-a ” proiectat ” era cunoscut sub titulatura de Marele Cișmigiu, motiv pentru care parcul îi poartă numele. De-a lungul timpului acesta a suferit mai multe modificări, pământul aparținând diverselor familii înstărite, dar azi din fericire ne putem bucura de frumusețea sa .

Susurul apei, soarele cald și o multitudine de culori mi-au încântat sufletul. O plimbare cu hidrobicicleta, un zâmbet de copil și o rătușcă amuzantă ce stă cu fundul în sus sunt ingredientele perfecte pentru câteva ore de vis, în care TREBUIE să uiți de toate grijile. De vreo câteva săptămâni mi-am făcut un obicei ca împreună cu mămica mea să ne plimbam prin toate parcurile. Azi am ajuns aici și am simțit  toate astea, așadar vă invit și pe voi să încercați ( click pentru mărire ) .

In sfarsit o perioada mai linistita.Acum cand sesiunea e pe sfarsite nu mai am decat 2 examene usoare,lucru care imi ofera posibilitatea de a ma plimba mult mai mult decat in ultima vreme.Abea astept sa scap de stresul examenelor,de probleme si teorie,sa pot merge in parc si sa citesc in liniste ultima achizitie in materie de carti,Al cincelea munte (Paulo Coelho).

Dupa o zi calduroasa,am iesit cu mami sa ne plimbam,la o barfa ca intre fete.Si tot mergand cu “pe josul” am ajuns in Cismigiu.E prima oara cand vad parcul asta noaptea,dar sincer nu e nicio diferenta,decat de lumina.

Multa lume,agitatie,terasele pline,barcile si hidrobicicletele plutesc pe lac,intr-un colt un englez face jongleri,in alta parte un domn creioneaza portrete,iar copii cu aceasi energie alearga printre picioarele tale.

Aerul sufocant din timpul zilei s-a transformat intr-o adiere placuta si racoroasa ,florile de tei cu mirosul lor puternic invadeaza atmosfera,dandu-ti o stare de visare.Un mediu perfect,de unde nu ti-ai mai dori sa pleci.

Revenind acasa am dat cu nasul de aceleasi posturi tv plictisitoate,de cursuri si seminarii,calculatoare,dar si de blog Si uite asa se mai naste un post scris dupa o zi incarcata.Noapte buna tuturor!

P.S Vreau la mare pe faleza…..vreau sa vina luna august