DeeaStar

A venit la București . Tiza mea la ziua și luna în care ne-am născut a petrecut o zi în București, iar eu nu puteam să ratez asemenea ocazie. Întâlnirea la drum de seară a fost emoționantă și plină de cafea….eu fără cofeină la ora aia, ea un expreso dublu parcă. Am depănat amintiri din vremea în care eram amandoua numai un suflet pe forumul 3SE, am râs de tâmpeniile pe care le-am făcut acum vreo 3 ani șiiiiiiii am primit și un cadou….muuuți fluturași .

Azi ne-am văzut și la lumina zilei. Printre iarba verde, salcii, randunele, porumbei, nuferi și alte minunății oferite de mama natură au încăput și vreo câteva calupuri de discuții ca de ” la revedere ”.  Am suit-o în tren și cel mai probabil la ora asta e deja acasă. Până la următoarea revedere ne rămân doar pozele .

Bună seara România, bună seara București. Sunt Andreea și nu vă prezint știrile .

Lăsând gluma la o parte bine v-am regăsit !  Greu greu cu scrisul, mai ales în perioada asta a lunii. Declarații, ștate, contracte, cărți de muncă și decizii de concediere / pensionare visez. Kilometrajul parcurs prin București ba cu mașina, ba cu piciorul e demn de o revizie ( parcă așa îî spune), dar e mult mai ” palpitant ” decât să stai toată ziua cu fundul pe scaun la birou. Ce-i drept îmi și place meseria ce o exercit, are o legătură destul de strânsă cu economia, prima mea iubire în materie științifică ( da Ale, pentru tine rămân o ciudată ).

Daaaaar, faptul că toată săptămâna sunt destul de ocupată, nu înseamnă că în weekend stau închisă în casă, în niciun caz. Chiar ieri seară am profitat de sărbătoarea Zilelor Bucureștiului și am mers  la Teatrul de Revistă Constantin Tănase ( pe scena teatrului de vară din Herăstrău ).  ” Nimic despre papagali ” este un spectacol de-a dreptul delicios . Cristina Stamate, Valentina Fătu , Alexandru Arșinel, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru și Alexandru Lulescu, ne-au adus zâmbetul pe față și personal mi-au amintit de serile minunate de la Teatrul Fantasio din Constanța, pe care le petreceam alături de părinți încă din copilărie. Adrian Enache, Mirela Boureanu, Daniela Cristea, Alin Gheorghisan si Radu Ghencea alături de orchestra teatrului ne-au gâdilat auzul în cel mai plăcut mod. În fața tuturor artiștilor și a minunatei trupe de balet mă înclin cu mult respect !

Și cum după orice zi frumoasă trebuie să urmeze alta și mai frumoasă, azi mi-am dedicat timpul gătitului. Îmi place ca în fiecare duminică să aduc ceva nou pe masă, să îmi răsfăț mămica, așadar azi am încropit o salată a la Deea . Nu are o denumre, pentru că fiecare poate adăuga câte ceva în funcție de gusturi. Eu am ales salată verde, roșii, castraveți, telemea de vacă ( Hochland) și cubulețe din piept de pui, totul îmbrăcat într-un delicios sos de iaurt. Sănătos, sățios, rapid și foarte ușor de făcut.

Cum ieri am avut ocazia să o văd pentru câteva ore pe mamaia de la Moldova nu am pierdut timpul și am furat rețeta de colaci, pe care de obicei dânsa îi face de Crăciun sau Paște. Îmi era așa de poftă și pentru că nu e mereu lângă mine azi mi-am încercat norocul singurică. Rezultatul arată bestial, iar eu sunt tare mândră că am așa ” bunăciuni pe masă ” .

Vă doresc o săptămână frumoasă, plină de zâmbete !

Începând cu data de 26 august  a fost inaugurat un nou program pus la dispoziție de  Asociaţia Green Revolution şi Primăria Sectorului 1, prin care orice bucureștean se poate plimba cu bicicleta gratuit, prezentând doar buletinul ca și garantie. Cele 2 parcuri alese sunt Bazilescu și Kiselef fiecare amator având la dispoziție 2 ore de pedalat.

Cum o parte a copilăriei mi-am petrecut-o  pe role sau bicicletă, când am auzit de această oportunitate mi s-au aprins beculețele . Pentru că acum 9 ani am fost nevoită să îmi dau bătrâna ” Pegas ” și nu am mai putut sa îmi iau alta mă gândeam că îmi va fi destul de greu să mă acomodez azi, dar vorba aceea ” mersul pe bicicletă nu se uită niciodată ” e plină de adevar.

După ce am stat cam 45 de minute la coadă, am completat acte ca la un credit în bancă și ne-am ales bicicleta am pornit la drum. E greu să descrii starea și libertatea pe care ți-o oferă acest banal obiect în aparență. Mi-au revenit în minte cursele organizate cu prietenii mei pe aleea din fața casei, de încurajarile lui Andrei și cum a renunțat el la cursă pentru a mă lăsa pe mine să câștig. Ce vremuri, îmi e atât de dor de ele .

Am lăsat vântul să îmi cânte pe la urechi, picioarele să se dezlănțuie și inima să se bucure de ceea ce trăiește. M-am încărcat cu atâta energie încât nu pot decât să-i mulțumesc Bunului Dumnezeu că îmi dă șansa de a trăi asemenea momente. După o oră am mers să le dăm înapoi, pentru că fiind după-amiază foarte multe persoane își doreau să apuce măcar 10-20 de minute. E trist să vezi cum românul nu își permite ” luxul ” mișcării pentru că până și acesta costă, de aceea trebuie să fim mai puțin egoiști, să ne ajutăm cum putem aproapele.

Sunt puse la dispozitie biciclete in functie de varsta ( mici, medii, mari, barbatești ), iar programul este foarte flexibil : de luni pana vineri, de la 10.00 la 18.00, iar in weekend de la ora 9.00 la 19.00. Sinceră să fiu nu am idee cam până când se desfășoară această campanie dar probabil cu o mică întrebare elucidați misterul .

Pentru început, doar atât am să spun : Foarte tareeeeeee frate  !!!

Deși turna cu galeata, Piața Constituției era plină de oamenii care nici nu se gândeau să plece. S-a întârziat cam 30  de minute, stropii mari băteau din toate părțile dar muzica își făcea simțită prezența și niciun picior nu stătea pe loc. Vremea neprietenoasă părea că a stricat totul, iar atunci când organizatorii voiau să se dea bătuți soarele a ieșit, show-ul demarând în trombă la propriu . Pentru mine a fost cel mai deosebit spectacol pe care l-am văzut până acum. Turația motoarelor îți inunda toate simțurile, și la fiecare salt parcă tresăreai puțin.

Maeștrii acestui sport erau de la puști de 20 de ani până la oameni în toată firea de 40 de ani. O muncă solicitantă, antrenamente de câte 8 ore pe zi, și multe căzături sunt ingredientele succesului în meseria lor. S-a văzut însă că fac totul cu pasiune și profesionalism.

De prezentatori nu mai spun, că devin subiectivă…Răzvan și Dani vor rămâne mereu preferații mei . Băieți simplii, fără fițe, comunicativi, prietenoși și haioși . Dar las pozele să vă povestească mai în detaliu și un filmuleț montat cu cele mai bune sărituri .

Și fără motoretă, dar cu buletin deși unii se cam îndoiesc de asta .

Ca o mică introducere, vreau să punctez următoarele aspecte :

• A fost înființată parctic între 1955- 1959 când animalele ce se găseau în zonele amenajate ale unor parcuri bucureștene au fost reunite într-un singur loc și anume Colțul Zoologic Băneasa.
• Adresa este : Strada Vadul Moldovei nr.4, Bucuresti, sector 1. Se ajunge cu autobuzul 301.
• Programul de vizitare : vara – 8-20 / iarna 9-17
• Tarife : 13 RON – adulți, 6,5 RON studenți, copii, pensionari etc .

Buuuun, acum că am făcut prezentările să trecem la povestirile nemuritoare ce mă caracterizează . Mi-am luat mămica de o aripioară ca de obicei, ne-am urcat în ” pejosurile ” de culori asortate cu hainele și am pornit la drum către Pădurea Băneasa.

Ce-i drept nu mai fusesem pe acolo de vreo 2 ani, când tarifele erau de 10 ori mai mici, și din câte știu ele s-au menținut până de curând, deci prima ” surpriză ” s-a instalat destul de repede. Am plătit, am intrat șiiiiiii altă surprizăăăăăăă, majoritatea animalelor erau închise în cuștile de interior . Motivul nu mi-l explic, mai ales că orice persoană cu puțin neuron se gândește că e duminică, e cald și oamenii ies la plimbare.

Am trecut peste aspectul ăsta m-am benoclat prin geamuri ( unde existau ), dar am văzut animale triste, nervoase și dornice să iasă la aer . Copii care veniseră pentru prima oară erau dezamăgiți, părinții nervoși și înghesuială de te călcai pe picioare ca pe vremea răposatului. Mizerie nu era, cuștile arătau bine, și spre deosebire de anii trecuți s-a văzut o ameliorare. Măsurile de siguranță pentru animalele periculoase au fost sporite, la unele din ele amplasându-se geamuri foarte înalte pentru a nu mai putea fi hrănite.

Deși pe net lista speciilor care spun ei că pot fi văzute e foarte lungă, azi nu am zărit decât foarte puține. Leul era închis, leoaica dormea întinsă la soare, elefantul nu mai există, cât despre zebră, cămilă, girafă, cerb nici urmă de ele. În schimb sunt o mulțime de specii de papagali, pe care le poti vedea mult mai aproape în orice magazin de specialitate, păsări de curte gen bibilici, curcani, gâște, rațe cu ajutorul căruia speră ei că ne vor duce de nas. Pe mine una nu au reușit și sincer spun că nu merită să plătești atâția bani pe bilet  pentru a nu vedea mai nimic.

Personal, cel mai mult m-a impresionat cimpanzeul Oscar . Avea o privire atât de blândă, exact ca un om bătrân și se juca plictisit cu cu o cutie de plastic.

Nici tigrul nu era de ocolit. De o frumusețe uluitoare, o blană strălucitoare, și niște lăboanțe maaaaaaaari se plimba agale prin fața noastră și din când în când stătea și la poză .

Despre celelalte animăluțe vă las pe voi să comentați, așadar vizionare plăcută  !

Parcul Cișmigiu este una din cele mai vechi grădini publice din București. Totul a început în anul 1779 când domnitorul Țării Românești de pe atunci a poruncit construirea a două cișmele în grădina sa. Cel ce le-a ” proiectat ” era cunoscut sub titulatura de Marele Cișmigiu, motiv pentru care parcul îi poartă numele. De-a lungul timpului acesta a suferit mai multe modificări, pământul aparținând diverselor familii înstărite, dar azi din fericire ne putem bucura de frumusețea sa .

Susurul apei, soarele cald și o multitudine de culori mi-au încântat sufletul. O plimbare cu hidrobicicleta, un zâmbet de copil și o rătușcă amuzantă ce stă cu fundul în sus sunt ingredientele perfecte pentru câteva ore de vis, în care TREBUIE să uiți de toate grijile. De vreo câteva săptămâni mi-am făcut un obicei ca împreună cu mămica mea să ne plimbam prin toate parcurile. Azi am ajuns aici și am simțit  toate astea, așadar vă invit și pe voi să încercați ( click pentru mărire ) .

Parcul în care mi-am petrecut destule veri pe vremea când eram elevă, unul din locurile pe care le-aș recomanda oricărui turist ce vizitează Bucureștiul. Fie vară, fie iarnă iarba este mereu verde, aleile foarte curate și copaci înfloriți pe tot parcursul anului. Ieri, în timpul unei vizite scurte la mătușa mea am aflat că cel mai frumos copac din parc, magnolia, a înflorit, iar azi am dat fuga să privesc minunea . Da, chiar e o minune de floare…miroase fantastic și arată pe măsura. Timp de 1 oră m-am transpus într-o lume numai a mea cu un cer albastru, soare și multă gălăgie oferită de păsări și copii .Click pe poze pentru a le mări.

Desigur, nu am plecat din acest colțișor de rai fără să mai imortalizez câteva peisaje superbe. Bucurați-vă ochii !!!

Din păcate, banul și interesele proprii ale primarului și ale altor oameni de afaceri au distrus lacul. Construcția unei clădiri de birouri de 19 etaje a dus la astuparea pânzei freatice și totodată blocarea izvoarelor naturale care îl alimentau. Stufărișul, lotusul, și celelalte plante s-au uscat, peștii au murit, iar broaștele testoase nu vor mai avea scăpare . De la 2 metrii și jumătate, nivelul pe care îl avea abea daca a mai ramas jumătate de metru. Priveliștea e tristă, iar animalele sălbatice care se aciuiau în fiecare an vor găsi un loc sterp.

Înainte :

Acum :

Și ca un fel de încheiere, clubul fetelor cu 2 cocoașe vă salută respectuos și vă invită la Circul de Stat să le vedeți .