17
Pe când eram în școala generală, înainte de Paște, doamna profesoară de religie ne-a dat ca temă compunerea unei poezioare religioase despre ce înseamnă pentru noi ” Învierea Domnului ”. Am venit acasă, mi-am stors creierii și cum pe atunci nu prea aveam har să fac o rimă am apelat la….mama. Sufletul nu a lasat-o să nu mă ajute și noaptea a stat să se gandească. A doua zi dimineață am găsit minunția care urmează :
Într-o zi miraculoasă
Maica Domnului aleasă
A primit înștiințare
De la îngerul Gavril
Că va naște un copil.
Pruncul Sfânt venit pe lume
Iisus era al său nume
A venit cu trup curat
Să ne scape de păcat.
Trimis de al Său părinte
El ne învață pretutindeni
Sa fii bun și cumpătat
Să iubești nu e păcat.
Treizeci și trei de ani de viață
I s-au scurs doar dând povață,
Pe cruce Ș-au răstignit
El la Tatăl a grăit:
Iartă-i Tu Tatăl ceresc,
Pe cei care mă rănesc.
Munții s-au cutremurat
Apele s-au spumegat,
Cerul mare s-a deschis
Pentru a înfăptui un vis.
Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt
Sunt credința pe pământ,
Pe noi toți ne ocrotește
De necazuri ne păzește.
Când va citi toate astea cu siguranță o sa îmi spună cu emoție ” Măi mami, ce tot scrii atâta despre mine și toate temele pe care ți le-am făcut ? ” Răspunsul i-l dau aici : Pentru că meriți să te laud 
.
P.S Poezioara am găsit-o în caietul cu rețete în timp ce căutam ce ingrediente îmi trebuiesc pentru cozonaci 
.