DeeaStar

E foarte greu să ştii să fi părinte. Nu toţi pot avea această calitate, care de cele mai multe ori se simte,nu se învaţă ca orice alt lucru. Ea a fost mereu mamă ! Tind să cred că s-a născut cu această calitate şi a fost binecuvântată să o “presteze” . Ea e mămica mea cea scumpă care azi împlineşte 45 de anişori ( ştiu că acum îmi citeşti blogul şi vei mustăci că ţi-am dezvăluit vârsta,dar lasă că tu tot tânară şi neliniştită rămâi ) .

Această prietenă şi parteneră de distracţie, pentru că asta e înainte de toate a fost persoana care a luptat şi m-a ajutat să fiu ceea ce sunt în ziua de azi. A ştiut mereu ce să ceară de la mine,ce să ofere în schimb şi m-a învăţat că respectul de sine şi faţă de ceilalţi valorează mai mult decât 1000 de fapte.Şi-a impus punctul de vedere atunci când vedea că greşesc,îmi îndrepta paşii spre calea cea bună şi Slava Domnului că am ajuns la 22 de ani o persoană realizată din aproape toate punctele de vedere. Spun aproape pentru că de aici în colo depinde numai de mine calea pe care doresc să o urmez în viaţă. Zic eu că va fii una bună,pentru ca am avut ce învăţa de la ea.

Cu siguranţă nu voi uita “papara” mâncată cu vergeaua pentru că am dispărut de acasă vreo 2 ore fără sa spun, la o varstă destul de fragedă (până în 10 ani). Culmea că nu mă dusesem nici într-un loc sigur,ci la o fântână parasită şi descoperită . M-a oblojit bunica şi a trecut repede….plus că unde dă mama creste. Nu,nu sunt de acord cu mamele care îşi bat copii la orice prostie,dar pentru mine a fost prima şi ultima dată pentru că apoi m-am învăţat minte şi am încercat să fiu cât de cât cuminte.

Nu mi-a reuşit mereu pentru că întodeauna găseam un partener de boacăne cu care să bombardez geamul vecinei cu noroi, aruncat cu praştia făcută dintr-o linguriţă sau să arunc pungi cu apă din balcon…şi cine credeţi că mă scotea din toate belele şi mă mustra prin respingerea anumitor dorinţe pentru că nu fusesem cuminte ? Mami !

Pot să spun că cel mai grav lucru nu era că nu primesc dulce sau nu îmi dă voie să ies afară ci că nu vorbea cu mine. Era şi încă mai este pedeapsa supremă în cazul în care o supăr şi pâna nu îmi recunosc greşeala vorbesc cu pereţii, de fapt nici ei nu mă ascultă, că sunt în complot direct .

Eeeeeee, dar cine a fost răsfăţata familiei,oare cine ? Euuuuuuu . Nu a fost un răsfăţ din ăla excesiv prin care să cred că totul mi se cuvine indiferent de situaţie,nu. Din contră am primit tot ceea ce mi-am dorit atâta timp cât eram un copil cuminte,învăţam bine şi mă comportam frumos.

Ea a fost de asemenea salvarea atunci când era să ne ducem la îngeraşi din cauza gazelor emanate de sobă. Cu ultimele puteri m-a târât din pat să respir aer de pe sub uşă şi aşa am reuşit să scap şi să mai scriu azi aici. Este singura persoană care şi-ar da viaţa pentru mine oricând şi spun asta cu mândrie pentru că nu oricine e capabil de asemenea gest.

Sunt multe lucruri pe care aş avea să le scriu despre ea însă tot mi se pare puţin, aşadar îi transmit multă sănătate şi putere de muncă, îi promit că mereu am să fiu lânga ea să o sprijin şi am să o iubesc exact ca în poveşti ” Pană la adânci bătrîneţi ” !

La mulţi ani, mămico !