DeeaStar

Dacă Domnul Goe era să fie coborât din tren pentru că nu avea bilet,acum vreo 15 ani eu am fost invitată la secţia de poliţie direct din compartiment . Motivul ? Il veţi afla doar dacă “aveţi puţintică răbdare stimabililor”.

Se făcea că era luna lui septembrie când subsemnata se întorcea după 3 luni de stat la mamaia de la ţară.Toate bune şi frumoase,insoţită de unul din unchi am luat drumul Bucureştiului.Pentru că la o vârstă asa mică ( 7 ani) te plictiseşti foarte repede am adormit după ceva timp,ştiind că urmează să stau cuminte 6 ore.

După ce parcursesem deja jumătate din drum,m-am săturat de somn aşa ca am decis să mai leg o vorbă două cu al meu camarad de călătorie. Deschid ochii,dar ia-l pe unchiu de unde nu-i . Merg pe hol nimic,la baie nimic. Intru în compartiment şi întreb respectuos dacă nu cumva l-au zărit pe “nenea” de lângă mine. Pentru a mă linişti mi-au spus că s-a întâlnit cu cineva si au mers până în vagonul alăturat. Ok,resemnată mi-am acceptat “condiţia” şi m-am pus pe privit mirificul câmp (da,ştiu că linişteşte ).

La circa o jumătate de oră îşi fac aparitia 2 poliţişti cu legitimaţia în mâna,care întreaba ” Cine este Amariţei Andreea Iuliana ?” Hopaaaaaaaa,eu n-am făcut nimic . Răspund cu un nod în gât că eu şi îmi spun că trebuie să îmi strâng bagajele şi să merg cu ei. Stai,stai,stai nenea că eu nu plec cu oricine,asa m-a învăţat mămica mea.

Cum întrebarea preferată a copiilor e “De ce ? “,acelaşi lucru l-am pus şi eu în dezbatere.Mi-au spus că unchiul meu a întâmpinat o problemă şi a rămas într-o gară acum 2 staţii. Iuhuuuuuuuu,adică eu sunt uitată aici? Dap,se pare că aşa stă treaba.

Am coborât tristă şi cu puţină teamă şi am mers cu ei.Ajunsă la secţia din cadrul CFR-ului am fost primită cu un zâmbet larg,popcorn şi Coca-Cola (de atunci mă trata lumea ca pe un star ).Acolo am aflat că unchiul meu coborâse după o apă minerală,trenul a staţionat mai puţin decât a anunţat,iar momentul în care acesta a vrut să se prindă de bară pentru a urca a fost trântit pe peron şi s-a ales cu o lovitură la cap şi ceva vânătăi.

Până când m-a ajuns din urmă cu un alt tren m-am uitat la Beverly Hills şi am povestit cu şepcălioşii despre şcoala pe care urmează să o încep şi cât de fericită sunt.Într-un final am ajuns şi eu acasă cu o întârziere considerabilă şi cu o aventură pe cinste pe care nu am uitat-o nici azi.

Nu m-a cunoscut Caragiale pe mine,că îl imbogăţeam nu altceva .