Salutare tuturor și ” La mulți ani” pe 2011. Vă doresc să aveți parte de un an mai bun, plin de împliniri și sănătate !
Iată că a venit și ultima zi din vacanța de sărbători și pentru că nu vreau să-mi iau doar un simplu rămas bun de la ea, am pregătit ceva special care să îmi dea forța necesară pentru un nou an de muncă.
Se spune de obicei că micul dejun trebuie să-l mănânci tu, urmând ca masa de prânz să o împarti cu prietenii . Pentru că termenul de ” prieten/ă ” pentru mine reprezintă ceva mai complex iar în acest moment nu pot spune că am așa ceva , am ales să împart o bucurie dulce cu toți amicii și persoanele care mă cunosc .
Așadar, să fie pentru toată lumea clătite cu cremă de ciocolată și sos de vanilie. Bonus, un capucino cald, ca să ne mai dezmorțeasca simțurile pe frigul ăsta.
Iată că au trecut aproape două săptămâni de când nu am mai povestit cu voi, dar după cum ați observat la începutul postării am reușit să resuscitez problema cu succes . Nu m-am hotărât încă despre modul în care va decurge toată această înșiruire de cuvinte, dar presimt că vor fi și ceva surprize plăcute.
Așa cum probabil foarte multă lume știe, luna mai pentru o firmă de contabilitate este una în care se lucrează la foc continuu. Declarații de 10 feluri, bilanțuri plus o grămadă de alte cereri și certificate trebuiesc plimbate, ștampilate, ” descântate ”, ” închinate ”, de cât mai multe persoane, pentru că birocrația la noi e pe val.
În tot acest timp, prin oraș, pe străzi, se întâmplă fel și fel de manifestări, protestează oameni care își strigă necazul și supărarea, dar din păcate doapele de ceară ale celor responsabili pentru tot sunt destul de groase, încât să nu lase zgomotul furiei să le inunde timpanele.
Acum, pentru faptul că bugetarii au rămas fără 25 % din salariu, noi cei care interacționăm cu ei strict din punct de vedere profesional, practic nu avem nicio vină. De asemenea dacă sunt persoane care pun problema că cei din mediul privat nu sunt afectați si dau petreceri, țin să îi anunț că se înșală amarnic. De obicei aceste hotărâri la nivel național își produc efectul în lant, ca un domino, indiferent de categoria socială. La fel cum scumpirea benzinei afectează și pe cei cu mașină și pe cei fără, așa se întâmplă și cu măsurile de austeritate ce ni se impun.
Desigur, o parte a funcționarilor pubilici rămași sunt cu 25 % mai acrii decât înainte. Te trimit de trei ori la coadă doar pentru că așa au chef, fac aroganțe ieșind la tigară când e coada mai mare, lasându-te cu ochii în soare, și uite așa atingi ca mine uimitoarea performanță de a petrece 7 ore la 6 cozi, în aceași încăpere…
Dar timpul pare puțin și pentru văicăreli, așadar le tăiem frumos de pe listă și le înlocuim cu un zâmbet pentru vecinul de suferință, camaradul din fața sau spatele tău. Azi am rămas foarte surprinsă de câți oameni am început să cunosc doar din statul la cozi. Ceea ce este plăcut e faptul că ne salutăm cu fiecare ocazie, oriunde ne-am afla, chiar dacă habar nu avem nimic unul despre altul.
Schimbând registrul, de vreo săptămână am observat că vremea își cam face de cap, cu multă ploaie, grămezi de nori grii, lucru care mă nemulțumește total. Hainele subțiri și viu colorate mă strigă zi de zi, gentuțele au amorțit în cutie, cât despre cercei nu mai vorbesc…doar vă arăt comoara mea de gablonțuri care a depășit cifra magica 100.
Unii spun că e o nebunie, eu mă consider doar o pasionată . Majoritatea au fost cumpărate, câteva primite, iar din liceu și până acum s-au strâns ceva. Dimineața, oricât de somnoroasă aș fi reperez perechia potrivită ținutei într-un timp scurt pentru că îi țin pe culori. Cum se poate observa și cum poate știați fluturașii sunt niște vietăți nelipsite la aproape orice mă definește. Cu siguranță colecția se va mări, pentru că nu am de gând să renunț .
Orice domnișoară cochetă are în colecție și câteva accesorii pentru gât și nu în ultimul rând broșe.
Gentuțele, la fel de colorate și diverse le lăsăm pe altă dată. Acum să ne și odihnim zic, nu de alta dar mâine trebuie să vizitez vreo doi doctori. Nimic grav, controale de rutină.
Un lucru e clar, luni e liber de la stat, deci mini-vacanța de Rusalii poate începe pe un ritm asemenea următoarei melodii.
A venit vacanța, cu trenul din Franța . Doamne ce mai țopăiam prin școala generală când venea perioada asta de sărbătoare. Gândul fugea numai la cadouri, dulciuri, zăpadă și leneveală cât cuprinde.
Acum a venit concediul, unul pe care îl așteptam cu nerăbdare. Patru luni de muncă s-au încheiat cu succes și daruri din partea celor 2 zuze cu care lucrez, dar și a clienților .
Planuri pentru următoarea săptămână și jumătate nu am, dar știu sigur că : Azi fac cozonaci, mâine frământ la colaci, mai împodobesc și bradul și uite așa trece anul.
Pentru Moș Crăciun, cel darnic și bun m-am pregătit, geamul l-am împodobit, casa am curățit și cuminte voi fi negreșit .
Pe final, una din cele mai tare melodii de Crăciun din ultimul timp .
Nu chiar ” over ” ci pe lângă ei am să fiu, în doar 1 zi . Plecăm la Sinaia, şi sper ca mini vacanţa de 3 zile să ne încarce cu destulă energie până la următoarea călătorie .
…de prima mea bicicleta “Pegas” si cursele pe care le faceam cu ea pe strada din fata casei.
…de animalutele mele,cei 2 catei: Tuca (un pui maidanez primit la 3 ani) si King (cel mai destept caine lup) si iepurasul Bobita Pe toti i-am pierdut acum 8 ani cand am fost nevoita sa ma mut.
…de guma Turbo si batoanele de ciocolata Kiss cu banane si capsuni.
…de pantofiorii mei de lac in toate culorile.
…de gutuiul din fata balconului si teiul umbros din curte.
…sa scriu poezioare de impacare pentru 2 copilasi care se placeau.
…de gradinita cu leagane care era peste strada de casa mea,al carui gard de beton+sarma il saream mereu,iar directoarea fugea cu matura dupa noi.
…de Max,unrottweiler prietenos si jucaus.
…de capsunile din curte si solarul cu rosii de gradina.
…de tot ce a insemnat viata la casa in Bucuresti.Din suflet imi doresc sa scap de bloc,si sper ca in curand am sa reusesc.
De mult imi doream sa ajung la Sighisoara,iar imaginile de la tv pe care le aratau in fiecare an cu ocazia Festivalului Medieval ma faceau si mai curioasa. Am tot amanat in favoarea plecarii la munte sau la mare,dar in acest an m-am hotarat,iar pe 1 mai eram in tren impreuna cu prietenul meu.
Gara era super plina,iar in trenurile spre mare nu mai aveai loc nici sa respiri….Slava Domnului ca am scapat de aglomeratie,cel mai mare inamic al meu fiind plictiseala. Stiind insa ce ma astepta am incercat sa trec peste cele 5 ore de mers cu trenul citind,ascultand muzica si facand abstractie de perechea de langa mine care se escalada reciproc Din fericire nu am mers cu celebra “Sageata Albastra” ,ci cu un tren normal cu scaune moi si compartimente.
Ajunsa in Sighisoara,m-am hotarat sa iau si bilete de intoarcere pentru a fi sigura ca prind loc.La ghiseu,o doamna foarte draguta si extrem de calma servea 5 tineri straini care au sucito de 3 ori pana sa se hotarasca ce vor,desi unul din ei vorbea romana.Daca aceasta scena se intampla in Gara de Nord Bucuresti,probabil mamicile lor aveau de toate in frigider.
Prima impresie => Ardelenii sunt oameni primitori sau o fi calmul lor specific?
Ajunsa la vila unde aveam rezervare,am fost primiti si tratati foarte bine. Conditiile asa cum le-am vazut si pe net,in schimb surpriza cea mare a fost camera Era mobilata si zugravita in stil vechi,dar cu aparatura moderna (tv,cabina de dush,calorifere….etc) si se potrivea perfect cu mirosul si istoria orasului.
Am prins si zilele Sighisoarei,serbate dupa 69 de ani,exact in perioada in care am stat noi acolo.Spectacole in fiecare seara,muzica,antren si voie buna
A doua zi am vizitat si Cetatea…..o incantare pentru sufletul si ochii mei . Sunt foarte pasionata de tot ceea ce inseamna orase vechi si cladiri din trecut . Am vizitat aproape toate turnurile din Cetate,cel mai impresionant fiind turnul cu ceas,din care se putea vedea Sighisoara in toata splendoarea ei de la o altitudine de 64 de metrii.
Ceea ce este deosebit la acest ceas,este faptul ca fiecare zi are asociata o figurina sculptata din lemn,in marime de 80 de centrimetrii,iar la ora 24 are loc schimbarea statuetelor in functie de ziua care urmeaza.
Din pacate cele 3 zile au trecut foarte repede,dar amintirile vor ramane in suflet mereu.
Concluzie de final => Ardelenii sunt niste oameni deosebiti in majoritatea lor.
Iata si cateva imagini suprprinse in calatoria mea
Dupa atata stres cu circulatia si aglomeratia din Bucuresti,in sfarsit a venit si timpul pentru o binemeritata vacanta.Merg sa-mi indeplinesc visul din copilarie de a vedea cetatea din Sighisoara.
.
. Nu m-am hotărât încă despre modul în care va decurge toată această înșiruire de cuvinte, dar presimt că vor fi și ceva surprize plăcute.
. Majoritatea au fost cumpărate, câteva primite, iar din liceu și până acum s-au strâns ceva. Dimineața, oricât de somnoroasă aș fi reperez perechia potrivită ținutei într-un timp scurt pentru că îi țin pe culori. Cum se poate observa și cum poate știați fluturașii sunt niște vietăți nelipsite la aproape orice mă definește. Cu siguranță colecția se va mări, pentru că nu am de gând să renunț 
. Doamne ce mai țopăiam prin școala generală când venea perioada asta de sărbătoare. Gândul fugea numai la cadouri, dulciuri, zăpadă și leneveală cât cuprinde.
.
Pe toti i-am pierdut acum 8 ani cand am fost nevoita sa ma mut.
