DeeaStar

Îmi încep postul prin a mărturisii cu încântare, că după foarte mulţi ani ( aproximativ 8-9 ) am primit o scrisorică sosită tocmai de la Cluj. Ei da, draga de Ale s-a gândit să-mi facă o mare surpriză mulțumindu-mi în scris pentru o favoare, ce a presupus mult nisip și câteva scoici .

Am reacționat exact ca un copil ce parcă primise vești de la Moș Crăciun, pentru că nimic nu se compară cu mirosul pastei de pix și al foilor împachetate cu grijă de către expeditor. Misterul este cu atât mai mare pentru că spre deosebire de tehnologia avansată din ziua de azi, unde poți afla totul cu doar un singur click, în cazul corespondenței prin poștă, nu poți nici măcar bănui ce se afla înăuntru până ce nu desigilezi plicul.

Ca o mică bârfă, pentru că nu voi divulga conținutul , Ale are un scris foarte frumos spre deosebire de al meu. Pentru a susține toate cele spuse atașez mai jos o poză .

Ei, și pentru că am împărtășit cu voi bucuria ce am trăit-o azi, am să vă destind în continuare cu două rețete ce se pot face în joacă, și garantat ies delicioase de te lingi pe degete.

Pentru început, chifteluțele de dovlecei. Ingredientele principale : dovlecei, telemea, ouă, făină, sare și piper. Dovleceii și telemeaua se dau prin răzătoare, se omogenizează împreună cu ouăle și se adaugă puțină făină cât să se lege compoziția. Se poate pune sare, în cazul în care brânzica nu este sărată și piper după gust. Se prăjesc în ulei încins, iar apoi se pun pe servetele de hârtie pentru a se scurge surplusul de ulei.

Personal le servesc cu smântână, dar acum depinde de fiecare, So….enjoy.

Pentru desert, am păstrat celebrele găluște cu prune sau gomboți așa cum le mai cunoaște lumea. Treaba stă cam așa : Se iau carofii, se spală și se pun la fiert în coajă. După ce au fiert se lasă la temperat, iar mai apoi se dau prin mașina de tocat. Pasta obținută se frâmântă cu făină până se formează un aluat. Ca un mic tips, la un kilogram de piure, se pune 400 de grame de făină. Între timp, se pune pe foc o cratiță cu puțin ulei și se calește pesmetul împreună cu zahărul tos. Pregtim separat și prunele, cărora le-am scos sâmburii. Se pune în fiecare un vârf de zahăr și unul de scorțișoară și începem operațiunea gălușca.

Separat, se pune la fiert o oală cu apa de care ne vom folosi ceva mai încolo. Din aluatul rezultat se formează pătrățele mici și subțiri, unde punem pruna, și apoi modelăm până ce arată ca un bulgăre de zăpadă. Guguloiul format se pune în apa care fierbe și se lasă acolo până ce ea se ridică la suprafață. După încă două minute se tăvălește frumos prin pesmet și se lasă la răcit.

Cam așa s-a desfășurat sâmbata mea, iar acum la final de zi pot spune că sunt foarte încântate de rezultatele obținute. Degustătoarele mele au fost foarte mulțumite, deci asta e tot ce conteaza.

O duminică frumoasă și o nouă săptămână plină de forță vă doresc !

Dragi papile gustative, pentru că de ceva timp nu ați mai avut musafiri, azi năvălesc peste voi arome dulci-acrișoare, combinate cu o adiere de vanilie și nu în ultimul rând fructe .

În mare, rețeta este simplă….blat de pandișpan și vișine după bunul plac. Secretul însă, pentru această prajitură este acela că înainte de a fi puse în tavă, vișinele se dau prin făină, pentru a nu se lăsa pe fundul tăvii.

Poftă buna !

Nu în ton cu moda, ci în ton cu tonul. Alambicat, nu ?

Ei bine, treaba e foarte simplă, la final obținându-se un deliciu care v-a bucura papile gustative tuturor iubitorulor de pește.

Este un preparat care nu dă bătăi de cap, iar cerințele minime obligatorii sunt de grupa pregătitoare în ale gastronomiei. Paste, ceapă verde, ton în ulei și puțină pricepere sunt principalele ingrediente.

Se fierb pastele conform timpului inscris pe pachet ( eu am ales Pasta D’oro de la Arpis, pentru ca nu se lipesc deloc și au o textura placută după preparare ), iar după se adaugă un pahar cu apă rece și se lasă acoperite pentru 10 minute.

Între timp ceapa verde se taie mărunt și se calește în uleiul din conserva de ton, pentru ca gustul de pește să iasă mai mult în evidență. Peste, se adauga pastele scurse și tonul, apoi se lasă 1-2 minute pe foc pentru ca aromele să se pătrundă mai bine. Nu uitați să asezonați cu sare și piper după gust.

Nu e ceva wow, dar vă poate micșora timpul de stat în bucătărie. Poftă bună .

Dulciurile sunt la cea mai mare cautare și foarte multe persoane își doresc să învețe să gătească cu ajutorul rețetelor găsite pe internet. Pentru a sfida noua taxă pe viciu vă invit să  preparați și să savurați alături de mine o bucățică de sarailie proaspăt făcută ieri. Pentru cei care nu sunt foarte familiarizați cu bucătăria acest fel de desert este asemănător baclavalei, dar mai puțin dulce și mai ușor digerabil .

Totul se face foarte simplu : se ia un pachet de foi de plăcintă, 500 de grame de nucă, zahăr vanilinat, zahăr tos, coajă de lămâie, rom și un cuptor . Se dau nucile prin mașină, se așează jumătate din foi rând pe rând în tava presărând un strop de ulei pe fiecare pentru a se lipi între ele, se adauga nuca amestecată cu zahăr ( după gust ), rom și zahăr vanilinat, apoi celelalte foi în același mod. Până să fie băgată la cuptor se porționează în bucăți.

După ce s-a rumenit bine, se prepară un sirop din apă zahăr și coajă de lămâie. După ce a dat în clocot se adaugă esența de rom. Totul se pune imediat peste ceea ce am scos de la cuptor, se îănsiropează bine  și se lasă la răcit.

Voila !

Anul trecut pe vremea asta postam aici o listă cu toate dorințele pentru 2009. Pentru că niciuna nu s-a împlinit, anul acesta las totul la voia întâmplării, fără să-mi mai fac cine știe ce planuri.

Am realizat în schimb, că deși nu m-am crezut capabilă de a trece peste multe lucruri am reușit, iar asta doar cu ajutorul mamei, al familiei și nu în ultimul rând al celor două zuze care îmi sunt în primul rând prietene dar și colege.

Am trecut prin senzații, stări și situații noi. Am pierdut pe plan sentimental, dar am câștigat pe cel profesional prin găsirea unui job. Am plâns, am zâmbit, am tremurat de emoții sau teamă. Uneori am fost bun ascultător, alteori o persoană egoistă. Am absolvit 2 cursuri de contabilitate. Cu siguranță mai sunt lucruri omise, pe care nu le-am adăugat la lista mea de realizări, dar una peste alta balanța lui 2009 a fost aproape echilibrată, atârnând mai mult în partea neîmplinirilor.

Noaptea de Revelion a fost frumoasă, m-am simțit bine și am trecut pragul dintre ani mai optimistă în ceea ce privește viitorul. Am avut avut cele mai tari unghii cu model ( poză realizată de subsemnata ) din toată existența lor de 23 de ani, made by Alinuța…..în 15 minute , și s-au potrivit perfect cu ținuta ( click ) .

Tortulețul meu a fost foarte apreciat și mâncat, lucru care m-a bucurat. Am primit ” reclamații ” că aici nu a apărut în toată splendoarea lui, motiv pentru care am să mă revanșez cu o imagine din alt unghi . Rețeta este relativ ușoara, cutia pentru ” Tort diplomat ” de la Dr. Oetker fiind de foarte mare ajutor prin crema pe care o oferă. Blatul poate fi din pișcoturi ( ca în cazul meu ) sau pandișpan, iar fructele după gustul fiecăruia. Se prepară rapid, cantitatea obținută fiind de 2 kg. Din punctul meu de vedere se iese mult mai ieftin decât dacă ai cumpăra de la cofetărie, deși muncești puțin.

În legătură cu zecile de mesaje care se dau în fiecare an în perioada sărbătorilor de iarnă de un lucru sunt mândră, ca pot să compun eu câteva versuri pentru cei dragi. Desigur, ele încep să circule și multe persoane pot crede că au fost luate de pe net, ba chiar mi s-a întâmplat să le primesc înapoi. Am să pun în continuare poezioarele mele trimise cunoscuților de Craciun și Revelion.

Rudolph cel cu nasul roșu,
Obosit de-atâta drum
L-a lăsat singur pe Moșu’
Să vă colinde cu gând bun.
Din sac va scoate sănătate, bucurii
Împliniri de vise și speranțe mii.
Crăciun fericit !

Zeci de steluțe sclipitoare
Peste cer s-au așternut,
Și vestesc în lumea mare
Un Nou An la început.
Cu sănătate și putere,
Noi peste tot vom trece,
Și-n 2010 tot ne vom petrece.
La mulți ani !

Închei cu o frază care mi-a plăcut foarte mult când am citit-o :
Uneori, în ciuda celor mai mari eforturi ale tale,viața îți oferã lãmâi. Când se întâmplã asta, ai douã opțiuni: Te poți încrunta sau poți face limonadã.

Vă doresc o săptămână în forță !

Păpica preferată a tututor bebeilor a ajuns în farfuria mea în această dupa-amiază. Vișinele amărui s-au potrivit perfect cu gustul dulce al grișului cu lapte, care m-a teleportat pentru câteva minute în copilărie .

A gu-gu-gu-gu, deeeeeeeeeeeeeeeeeeeee !

Așa cum bine v-ați dat seama încă din titlu, miroase a ceva buuuun, bun de tot. Punguța magică de la Maggi chiar face minuni și oferă o metodă simplă de preparare a cărnii de pui, chiar și pentru un începător în ale gastonomiei.

Toată ” greutatea ” stă în a cumpăra ciocănele de pui, cam 8 la numar, pe care le crestăm să pătrundă aroma bine, le aruncăm în punga specială oferită împreuna cu mirodeniile, o legăm, după care obținem un balonaș. Ne jucăm puțin până se omogenizează totul, dăm 3-4 găuri cu o scobitoare, le așezăm frumos într-un vas yena și le dăm la cuptor pentru 60 de minute.

Ca și garnitură eu am ales o salată de varză cu maioneză , dar rămâne la alegerea fiecăruia. Punguța se găsește în 3 variante : cu usturoi, verdeațuri sau picantă.

Foarte frrrrrrrrraged.