DeeaStar

Cand s-o fi făcut noiembrie, habar nu am. Trec zilele astea ingrozitor de repede și parcă nici nu reușești să termini tot ce ai de făcut. O pauza de masă, o cafea, un teanc de acte și gata-i 5 jumate.

Să vedem însă ce o să iasă din postul ăsta având în vedere dezordinea din gand .

Observ cu dezamăgire că traiul de acum ne-a transformat în mici roboței care știu doar servici – acasă – servici – acasă, exact ca în reclama aia la analgezice. Poate că mulți vor spune că mai depinde și de voința pe care o ai, ca să nu ajungi în situația asta, dar sunt o serie de factori care ne influențează fără să ne dăm seama.

Oboseala resimțită peste zi datorită alimentației proaste, pentru că fructele legumele si alimentele noastre nu mai au pic de vitamine si substanțe nutritive necesare unui aport de energie cât de cât echilibrat, ne face să arătăm ca o nație de ” gălbejiți ”. Nervii din trafic, inghesuiala din mașini și de pe stradă, lipsa de civilizație a unora te consuma in timp.

Pentru că zi de zi mă plimb destul de mult prin București pe jos sau cu RATB-ul am putut să observ aspectele mai puțin frumoase ale românilor începând cu fețele posace, cerșetorii, hoții, elevii, bătrânii haioși sau mereu nemulțumiti până la traficul complet ORIBIL.

Acum, eu , ca orice alt tânăr care își dorește o schimbare și nu prin vot sau alte aberații politice mă lovesc de tot felul de situații bizare care nasc întrebări cu duiumul. Desigur, nimeni nu are un raspuns, dar toată lumea se dă cu părerea. Rămân uimită de sistemul după care merge țărișoara asta și mă mir cum de încă nu am pus lacătul la intrare.

• De ce este nevoie ca în secolul 21 în administrațiile financiare să existe un om care să ducă chitanța preț de 10 metrii până la celălalt ghișeu și nu îți este înmânată ție plătitorului direct ?
• De ce să dai drumu la cate 4-5 autobuze deodată, iar apoi să lași omul să facă țurțuri în stație 2 ore?
• De ce mai trâmbițezi ca stat că ai nu știu ce sistem de depunere online, care te scapa de drumuri, daca trebuie sa vin totuși să îți aduc hârțoage cu aceleși informații trimise pe net ?
• De ce să stai de 6 ori la coadă în aceași încăpere pentru un singur lucru ?
• De ce să porți porcării din alea de botnițe dacă atunci când vorbești o dai la o parte ?
• De ce să stai cu zilele la coadă pentru niște moaște care sunt acolo tot anul ?
• De ce atunci când nu este lume să ți deschise 15 ghișee, iar atunci când vine perioada declarațiilor să fie numai 2-3 pentru mii de persoane ?
• De ce să arunci gunoiul lângă coșul de gunoi ?
• De ce să te urci în mijloacele de transport cu ghiozdanul în spate, să lovești lumea de lângă tie ?
• De ce să te legi de toti tineri doar pentru că unii te-au supărat ?
• De ce să plătești niște servicii în avans, dacă există posibilitatea ca jumătate din lună să nu te poți bucura de ele ?
• De ce să chemi la tine o persoană săptămâna viitoare, dacă tu știi că nu ai să fi ?

Cam așa arată o mică parte din lista mea de întrebări . Nu, nu sunt vreo mimoză venită de pe Marte. Consider că am trăit în viața asta scurtă de 22 de ani mai multe decât unul de 40 și știu de asemenea că nici 30 de generații de politicieni nu vor aduce vreo schimbare, dar poate că împărtășind cu voi o să mi se pară totul mai amuzant.

Ieri seară eram anunțată de un domn de la serviciul UPC Relații cu Clienții, că modemul meu nu se sincronizează și nu o să meargă internetul până sâmbătă, când la ușa mea va sosi o echipă să ” mă rezolve ”, dar surpriză eu sunt aici pe baricade. Se pare că am pile acolo sus .

Acuși vin sărbătorile…oare anul ăsta cum vor arăta ?
Am lipsit, am fost în pană de idei și fără chef, dar să sperăm că se indreaptă situația.

P.S 1 Vreau ultima carte a lui Coelho.
P.S 2 Tare bine zicea cântecul…

Imi reprosez de la-nceput
Ca n-am luat totul de la viata
Si nu i-am dat cat as fi vrut

Există foarte multe articole și cărți despre ” cum să …” din care nu se  înțelege mai nimic, dar s-a gândit cineva vreodată și la un curs practic de exemplu ? Ei bine, dragi mei, de azi soluția problemelor voastre a fost găsită cu ajutorul ” planificării ”. Așa-i că nu vă așteptați ? Nici eu nu mă așteptam să fiu nevoită să studiez,  tot teoretic, un curs care ar trebui să fie parctic, să îți ofere idei tangibile, concepte precise sau chiar exemple.  Planificarea în economia concurențială suna aparent interesant, dar se pare că ” instinctul meu de fată mare mă înșseală ”. Pentru mine planificare înseamnă deja ceva concret, nu definitii și cuvinte alambicate puse în fraze kilometrice.

Cât de obositori pot fi profesorii care vin la cursuri uitând că suntem în anul 2009, iar metodele lor comuniste de predare au expirat…oare nu le miroase a plictiseală ? La ce bun 30 de pagini scrise în 2 ore, când poți rezolva totul cu 10 slide-uri la obiect, din care cu siguranța va rămâne ceva în căpățâna studentului. La ce bună citirea mot a mot de pe foaie, de parcă nu ai știi despre ce e vorba în materia pe care o predai ?

Personal, tipul acesta de cursuri mă plictisesc groaznic și nu reușesc să rezist mai mult de o oră pentru că risc să adorm. O inutilitate, o pierdere de timp, cam așa s-ar descrie în viziunea mea cursul la care am asistat azi. Dictare ca la clasa întâi…ce explicații, ce socializare și dialog cu studentul ? Doamne ferește, se poate ?

M-am simțit ca la școala generală, când profesorii stăteau la catedră de parcă erau bătuți în cuie. Părea ca singurul lucru pe care știau să-l facă e să respire, da nu prea mult că pierdeau rândul.

Au trecut azi vag pe lângă mine concepte de gen ” previziune ”, ” implemntări de planuri ” și alte chestii teoretice pe care le-am mai făcut în facultate, iar în practică nu le întâlnești neam. Unde mai pui că se face și prezența, să nu cumva să lipsești de la curs din vreun motiv….nu că unii ar muncii și poate abea mai trag de ei până acasă, da să mai ajungă la facultate.

Ah, ia uite proful ne-a scris pe tabla, ca la grădi de data asta, cuvântul ” leadership ”…wow e prima oară când auzim de el. Ce să mai, interesant rău, probabil de aia acum îmi aștern pe hârtie cuvintele actualului post în loc să fiu atentă la ce se petrece în sală.

Vreau acasă, mi-e somn !

Later edit:
Ehe, asta da viață în pijamale .

Good night everyone . ( Asta nu am mai văzut-o scrisă pe tablă, e de la mine ) .

Trebuie să-l simt zi de zi, dar nu pe cel al unei încăperi ci pe cel de afară, așa cum e el, poluat sau nu. Prin natura meseriei, datorită faptului ca în timpul săptămânii sunt mai tot timpul pe drumuri, în weekend dacă nu se ivește vreo ieșire ( cam rar pe vremea asta așa schimbătoare ) mă simt ca un leu în cușca.

Am rezistat azi până pe la ora 17 cu chiu cu vai vizionând 2 comedii ( Van Wilder Freshman Year și Labor Pains ), apoi ” am spart ușa ” luând direcția Herăstrău. Acolo ma simt bine, ma simt ca în grădina mea, uit de toate grijile, gândurile, supărarile și mă las purtată de valurile lacului. E un loc de suflet, unde pot să visez, pot să privesc stelele și luna, pot să fiu eu însumi. Era liber, aleile luminate de felinare parcă așteptând vizitatori. Mirosea a iarbă proaspăt cosită, a trandafiri, a mare, a fost o plimbare de vis, fix ceea ce îmi trebuia pentru zilele ce urmează.

Ba-bau, v-am adus și vouă puțină verdeață și răcoare ( cautați în gentuța aia albă ) .

Alvin and the Chipmunks-Bad Day

Sunt 3 la număr și își petrec majoritatea timpului împreună ( 8 ore jumătate pe zi ), practic mai mult decât cu familiile lor. Doar în weekend ce mai fac excepție, dar și atunci se trezește una din ele să dea mesaj sau să sune, ca deh, așa e ea mai zuză .

Două blonde și o brunetă, fantezia oricărui băiat așa cum ziceam zilele trecute….chiar și pentru băiatul de la 9 . Săracul, dacă ar știi el cât de investigată i-a fost viața…până cand au ajuns la o concluzie tristă : e cam urâțel la față, puțin surd și nici măcar nu are sonerie la ușă. În schimb, trupul lui extrem de bine lucrat ne pune ochii pe arcuri .

Una’i încă printre copilițe la port și la codițe. Îi place să se răsfețe, să-si facă pe unghii tot felul de floricele și dungi sau buline crețe. Mereu când o auzi îi e frig și fomiță sau o mănâncă năsucul cu rost de bătăiță. De galben și Fanta e îndrăgostită mereu, dacă o strigi ” Alinutzooooo ” te înjură instantaneu. Muntele și cățăratul sunt primele dorințe, pe băieți îi întrece în orice competiție.

Bruneta pare fițoasă, dar dacă o cunoști e super drăgăstoasă. E ” cole ” a mea încă din 2005, când îmi venea să o bat că târâia de opinci. E cea mai ” gya ” șoferiță, dacă o superi în trafic te trimite direct la…..graniță. La contabilitate se pricepe, se ferește de inghețata de ciocolată și cepe. Mereu sportivă se menține în formă și iubește un băiat ce poartă uniformă. Pe role ar sta cocoțată mereu, pantele abrupte le abordează cu tupeu.

Subsemnata blondă e mereu gălăgioasă, vorbește mult și la serviciu și acasă. Pe drumuri e tot mereu, la sănătate, somaj și ITM- eu. Mereu le gătește la fete ” bunătăți ” de se bat cot la cot pe bucăți. Aduce zi de zi miros de cafea în încăpere, dacă nu- și bea doza  adoarme pe scaun în tăcere.

Toate trei sunt puse pe râs și glume, mai ales când papă găluște cu prune .

Cam așa suntem noi zi de zi într-o viziune amuzantă marca DeeaStar.com

A trecut ceva timp de când nu am mai dat pe aici, iar praful era deja de-un deget. Dacă azi mă plângeam fetelor că nu mai am nicio idee despre ce să scriu pe blog, când am ajuns acasă s-a aprins beculețul și mi-am zis : ia să scriu eu o pagină din povestea a 3 prietene și aici credeți-mă că știu ce spun. Am încercat sâmbătă niște sentimente care mi-au dat de gândit foarte mult. Se pare că o prietenă adevărată poți să o găsești și în doar 2 luni.

Revenind, timpul trece așa de repede pe lâgă mine și nici nu îmi dau seama când s-a dus săptămâna. Dimineața trezirea, în timpul zilei tot felul de drumuri pe la instituțiile statului, iar seara mă delectez cu înregistrarea emisiunii Răzvan și Dani, sursa mea de bună dispoziție la orice oră .

Monotonia și plictiseala se instaleaza deseori, dar trag aer în piept și merg mai departe cu gândul ” lasă că mă fac eu mare ”. Până una alta, vă doresc o săptămână cât mai frumoasă în continuare, cu speranța că ne recitim cât mai curand .

Copila aproape majoră mă provoacă la joacă, iar eu nu pot decât să accept .

1) Luaţi cartea cea mai la îndemînă, deschideţi la pagina 18 şi scrieţi aici al 4-lea rînd:

” Bunurile materiale pot fi inventariate și înaintea datei de 31 decembrie, cu condiția [...] ”

2) Fără să verificaţi, cît e ora?

11

3) Verificaţi!

10: 40

4) Cum sînteţi îmbrăcat?

Pantaloni și tricou.

5) Înainte de a răspunde la acest chestionar, la ce vă uitaţi?

La înregistrările contabile pe care le-am avut ca temă .

6) Ce zgomot auziţi în afara celui al calculatorului?

Cel al apei din acvariul broscuței pentru că are un fel de fântână arteziană oferită de filtru .

7) Cînd aţi ieşit ultima data şi ce aţi făcut cu ocazia respectivă?

Ieri după amiază, am mers la cursul de conta.

8 ) Ce-aţi visat ieri noapte?

Nu mai știu, eram prea obosită.

9) Cînd aţi râs ultima data?

Aseară, cu cei de la curs. Doamna profesoară spunea că i-ar place ca la examen să avem parte de un cont mai complicat, pentru a avea ce vorbi și impresiona comisia, iar eu i-am spus ” cred că avem concepții diferite ” .

10) Ce aveţi pe pereţii încăperii unde sînteţi?

Una bucată papițoi atârnat  și 3 polițe cu tot felul de amintiri.

11) Dacă aţi deveni multimilionar peste noapte, care ar fi primul lucru pe care l-aţi cumpăra?

O casă la curte, cu o grădină mareeeeee și 2-3 cuciu .

12) Care este ultimul film pe care l-aţi văzut?

Jocuri la nivel înalt.

13) Aţi văzut ceva neobişnuit astăzi?

Nu pentru că încă nu am ieșit din casă, iar eu sunt înconjurată doar de normalitate .

14) Ce părere aveţi despre acest chestionar?

O leapșa în plus, să fie acolo la număr.

15) Spuneţi-ne ceva ce nu ştim încă.

Luni plec la mare !!! Nu mai plec la mare.

16) Care ar fi prenumele copilului dvs. dacă ar fi vorba de o fetiţă?

Andra ( mi-a trecut acum prin cap, momentan nu m-am gândit).

17) Şi dacă ar fi vorba de un băiat?

Denis + un nume de sfânt ( idem 16 ).

18) V-aţi gîndit deja să locuiţi în străinătate?

Nu, mi-ar place doar să călătoresc.

19) Ce aţi dori ca Dumnezeu să vă spună cînd intraţi pe porţile Raiului?

Te caută un copilaș blond și sâsâit.

20) Dacă aţi putea schimba ceva în lume (în afară de politică), ce aţi schimba?

Oamenii, le-aș spăla creierul multora .

21) Vă place să dansaţi?

Daaaaaa, tocmai ce am simțit ritmul duminică .

22) George Bush?

România, ploaie, colegialitate. Acum ceva ani, prin clasa a 10-a toată lumea a luat 2 la geografie pentru că nu-și făcuseră tema, dar tocilara de mine nu. Pentru a-i scăpa de trecerea ei în catalog profa le-a propus să meargă în Piața Revoluției unde urma să vină și Bush. Am fost și eu, așa de plăcere, dar ploaia care ne-a prins ne-a cam udat de nici curcubeu văzut de fostul președinte nu ne mai interesa.

Aaaaaa și Bush îl chema pe pisoiul profei de meditații la mate.

23) Care a fost ultima chestie pe care aţi văzut-o la televizor?

În gura presei, reluare.

24) Care sînt cele 4 persoane care ar trebui să preia acest chestionar?

Dacă e musai, atunci să fie Andreya, Cedik ( pe ei i-am nimerit al naibi de rău că au licența în curând ), Alice și Ionuț.

Nu am mai scris de ceva timp pe blog. Ori din comoditate, ori din lipsă de inspirație am tot amânat și iată că azi nu prea îmi place ce văd aici . Începusem un post prin care ma retrăgeam o vreme din peisaj, dar când să dau publish m-am răzgândit . La o primă vedere, cam toată lumea hibernează, sau se limitează la posturi scurte și la obiect. Cred că astenia de primăvară începe să facă victime, dar eu nu vreau să mă supun. Acum însă parcă aș vrea să spun o grămadă de lucruri pe care le-am tot strâns, dar să vedem până la sfârșit despre ce o să fie vorba. Începutul a fost mai greu, acum merg degețelele, nimeresc diacriticele, mă uit la tv, ascult radio și îmi e cam răcoare.

Zilele astea, am încercat să stau departe de calculator, să mă bucur de soarele de afară și ciripitul rândunelelor de la geamul meu. Inevitabil am dat cu nasul de televizor și am ajuns la o concluzie…dacă ar trebui să ne luăm după ce vedem la tv sau vorbește unul și altul, singurele lucruri care ne-ar scăpa ar fii funia și săpunul. Desigur, există și un sâmbure (mai mare) de adevăr, dar totul ne este prezentat ca și cum sfârșitul lumii vine mâine. Foarte mulți batrâni ( mai ales cei singuri, fără un ajutor ) pun suflet în stirile care ni se pun pe tavă zi de zi, și când te știi și așa sărac, mai vezi și alte nenorociri, ajungi să îți pierzi și credința și speranța care mai ard ușor.

Nu sunt nici pe departe din categoria celor care nu își fac griji pentru viitor, ba din contră o bună perioadă de timp am fost cu moralul și psihicul la pământ, dar am avut 2 oameni care mi-au redat speranța și am ales că e mai bine să lupt, decât să mă dau bătută.

Toată ziua bună ziua se bate apa-n piuă cu criza lui pește prăjit. Deși NU TOATE companiile o simt, se pare că s-au alineat frumos într-un singur gand, de a da lumea afară. Și apoi ne mai întrebăm de ce atâta lume care a ajuns să dea în cap, să fure, să cerșească. Săptămâna asta chiar îmi povestea o fostă colegă de liceu că a fost forțată să plece de la locul de muncă, pe motiv că e prea deșteaptă ( asta i-a spus managera ). Păi frățioare, de ce gândești tu pentru mine și nu mă lași să decid dacă sunt prea bună pentru ce fac? Aici de bine de rău câștig un ban, așa tu mi-ai semnat sentința cu ” foamea ” asta de job-uri care e acum .

Pe de altă parte mă uitam aseară la ” Agentul VIP ” pe Antena 2, unde era invitat unul din cei mai bogați români, Marius Cristescu. Titlul de pe burtieră era wow ” Cum puteti câștiga 10 milioane de euro ”, ceva în genul ăsta și zic hai să văd ce zice nenea ăsta aici dacă tot se pricepe la afaceri. Cănd colo începe să spună că dacă s-ar repara toate țevile din România am economisii x sute de mii de euro, dacă am repara gropile și multe alte lucruri foarte TEORETICE. Ori el, ori cărțile care se găsesc pe piață și internet despre cum să faci bani îmi e tot una .

E foarte trist modul în care televiziunile / ziarele aleg să facă audiență. Nu mai există emisiuni pentru toate categoriile de oameni, majoritatea preferând să expuna pitzipongeli. Probabil sunt forțați de împrejurări, de moguli și stau cu bâta la ceafă, dar tot ceea ce însemnă posturi tv în România ( cu exceptia celor culturale / documentare ) sunt egale cu 0. De certat se ceartă toți ca la ușa costului din orice, divertismentul se bazează pe jigniri, manele și vedete de pe scara blocului, acolo unde ar trebui să vedem muzică suntem intoxicați de reclame / teleshoping, iar de concursuri ce să mai zic. Din banii pe care îi fac datorită nouă nu sunt în stare să organizeze ceva calumea, în schimb știu să ardă la buzunar cu smecheriile de gen aduna toate numerele, gasește diferențele sau descoperă cuvantul.

Totuși ceva mă bucură, faptul că a venit căldura și la noi, iar parcurile sunt din nou pline, o alternativă excelentă pentru odihnă. Acum o cafea cu frișcă mă așteaptă, și cum nu ar fi frumos din partea mea să o las să se răcească mă îndrept cu poftă către cana .

O zi cât mai frumoasa vă doresc !!!

Ai chef să muncești astăzi? Sau mâine? Sau poimâine? Sau saptamâna viitoare? Sau luna viitoare?

Nici eu!!! Decât să mă distrez!!!