DeeaStar

Una bucată leapșa via Violette .

Prima mea maşină: De când mă știu am avut rău de mașină, maxi-taxi și autocare. Spre deosebire de toți cunoscuții mei nu m-a tentat niciodată să îmi iau permisul de conducere, poate din cauza faptului că nu am mașina mea proprie și nici bani să-mi cumpăr una. Desigur, în momentele în care am de umblat prin mijloacele de transport, în înghesuială și mirosuri îmbietoare mă visez la aer condiționat , stând comod în scaun și ascultând radio.

Prima mea călătorie în ţară: La mare, iubirea mea de-o viață .
Prima mea călătorie în afara ţării: Cu gândul și degetul pe hartă am ajuns în Paris, cu Google Earth am ajuns până în mijlocul Atlanticului, iar cu picioarele nici măcar până la graniță.

Prima mea amintire: Eu pictând cu talentul meu desăvârșit televizorul, cu pastă corectoare. Voiam doar să-i schimb look-ul .
Primul meu animăluţ: Țucă, un maidanez primit când am împlinit 3 ani.
Prima mea dragoste: Ehhhh Doamne, frumusețe de băiat, semăna cu Laur Duță și nici până în ziua de azi nu a aflat că l-am plăcut .

Prima mea descoperire: Cum se nasc copii sub apă. M-a găsit mama pe la 3 ani sub masă uitându-ma la Teelenciclopedia.
Primul meu job: ” Contabelea ”, la o firmă de ” succes ” care dă faliment .

Primul meu idol: Laurențiu Duță

Prima mea creaţie: Îmbrăcăminte pentru păpuși croită cu materialul pe ele.

Copila aproape majoră mă provoacă la joacă, iar eu nu pot decât să accept .

1) Luaţi cartea cea mai la îndemînă, deschideţi la pagina 18 şi scrieţi aici al 4-lea rînd:

” Bunurile materiale pot fi inventariate și înaintea datei de 31 decembrie, cu condiția [...] ”

2) Fără să verificaţi, cît e ora?

11

3) Verificaţi!

10: 40

4) Cum sînteţi îmbrăcat?

Pantaloni și tricou.

5) Înainte de a răspunde la acest chestionar, la ce vă uitaţi?

La înregistrările contabile pe care le-am avut ca temă .

6) Ce zgomot auziţi în afara celui al calculatorului?

Cel al apei din acvariul broscuței pentru că are un fel de fântână arteziană oferită de filtru .

7) Cînd aţi ieşit ultima data şi ce aţi făcut cu ocazia respectivă?

Ieri după amiază, am mers la cursul de conta.

8 ) Ce-aţi visat ieri noapte?

Nu mai știu, eram prea obosită.

9) Cînd aţi râs ultima data?

Aseară, cu cei de la curs. Doamna profesoară spunea că i-ar place ca la examen să avem parte de un cont mai complicat, pentru a avea ce vorbi și impresiona comisia, iar eu i-am spus ” cred că avem concepții diferite ” .

10) Ce aveţi pe pereţii încăperii unde sînteţi?

Una bucată papițoi atârnat  și 3 polițe cu tot felul de amintiri.

11) Dacă aţi deveni multimilionar peste noapte, care ar fi primul lucru pe care l-aţi cumpăra?

O casă la curte, cu o grădină mareeeeee și 2-3 cuciu .

12) Care este ultimul film pe care l-aţi văzut?

Jocuri la nivel înalt.

13) Aţi văzut ceva neobişnuit astăzi?

Nu pentru că încă nu am ieșit din casă, iar eu sunt înconjurată doar de normalitate .

14) Ce părere aveţi despre acest chestionar?

O leapșa în plus, să fie acolo la număr.

15) Spuneţi-ne ceva ce nu ştim încă.

Luni plec la mare !!! Nu mai plec la mare.

16) Care ar fi prenumele copilului dvs. dacă ar fi vorba de o fetiţă?

Andra ( mi-a trecut acum prin cap, momentan nu m-am gândit).

17) Şi dacă ar fi vorba de un băiat?

Denis + un nume de sfânt ( idem 16 ).

18) V-aţi gîndit deja să locuiţi în străinătate?

Nu, mi-ar place doar să călătoresc.

19) Ce aţi dori ca Dumnezeu să vă spună cînd intraţi pe porţile Raiului?

Te caută un copilaș blond și sâsâit.

20) Dacă aţi putea schimba ceva în lume (în afară de politică), ce aţi schimba?

Oamenii, le-aș spăla creierul multora .

21) Vă place să dansaţi?

Daaaaaa, tocmai ce am simțit ritmul duminică .

22) George Bush?

România, ploaie, colegialitate. Acum ceva ani, prin clasa a 10-a toată lumea a luat 2 la geografie pentru că nu-și făcuseră tema, dar tocilara de mine nu. Pentru a-i scăpa de trecerea ei în catalog profa le-a propus să meargă în Piața Revoluției unde urma să vină și Bush. Am fost și eu, așa de plăcere, dar ploaia care ne-a prins ne-a cam udat de nici curcubeu văzut de fostul președinte nu ne mai interesa.

Aaaaaa și Bush îl chema pe pisoiul profei de meditații la mate.

23) Care a fost ultima chestie pe care aţi văzut-o la televizor?

În gura presei, reluare.

24) Care sînt cele 4 persoane care ar trebui să preia acest chestionar?

Dacă e musai, atunci să fie Andreya, Cedik ( pe ei i-am nimerit al naibi de rău că au licența în curând ), Alice și Ionuț.

Drept să vă spun am venit cu un avânt imens din parc, să vă arăt alte peisaje frumoase bucureștene dar o surpriză m-a cam bulversat pe moment, motiv pentru care vă rog să-mi scuzați emoția din scris.

Doar ce am ajuns acasă și mi-am primit deja cadoul pentru ziua de mâine…..1 Iunie . Bluziță, ciocolată, o inimioară din ceramică și…..o poezie. De aici s-a rupt filmul. Am inghițit în sec pentru a nu mă miorlăi prea tare și citind versurile scrise cu atâta drag simțeam cum mi se înmoaie picioarele puțin câte puțin .

Știam că mami mă iubește cel mai mult de pe planeta asta și la fel de bine știu prin câte i-a fost dat să treacă în ultimul timp. Pentru toată forța pe care mi-o dă zi de zi și faptul că îmi e și mamă și tată și iubit și prietenă la acest moment nu pot decât să îi spun : TE IUBESC !

Atașez mai jos minunile de versuri care mi-au invadat inima și poza celui mai fericit și norocos copil de pe pământ, adică EU .

Nu știu oare ce-aș putea
Să mai cer în viața mea
De la Bunul Dumnezeu
Mai bun decât copilul meu.

Todeauna e cu mine
Și la rău dar și la bine
Soare, lună de-aș putea
Aș aduce-n viața sa.

De necazuri sa nu mai ști
Să ai parte de bucurii
Fericire și nororc
Toate astea la un loc.

Mami mult te mai iubește
Toate astea îți dorește
Pentru ea ești cel mai scump
Lucru de pe pământ.

La mulți ani tuturor celor care se simt copii, și păstrează o fărâmă de inocență într-un colț al sufletului !

Mihai Constantinescu – O lume minunata

P.S Probabil voi reveni cu poze zilele următoare, azi nu mai sunt în stare .

Zilele acestea am fost bombardați de media cu celebrul subiect, românii din Italia. Jurnale de știri, breaking news-uri, talk-show-uri, pagini întregi de ziare și sute de comentarii, toate tratau intens ultimele evenimente. Nu iau apărarea nimănui în acest caz, pentru că niciunul nu-i mai breaz. Și românii noștri o fac de mămăligă dar nici italienii nu sunt mai prejos .

Despre altceva mi-ar place să vorbesc azi, ceva ce în ultimul timp am găsit din ce în ce mai rar în rândul oamenilor, TOLERANȚA. Mulți se feresc de ea și tresar când e pusă în discuție de parcă îi pică cineva cu ceară. De foarte multe ori am interpretat aceste reacții ca pe un scut de protecție ce-l scot la înaintare ființele slabe, nesingure pe ele și frustrate.

Această incapacitate a unora de a conviețui alături de persoane mai sărace, mai mici ca vârstă, cu diferite probleme de sănătate sau orientare sexuală nu poate fi datorată decât educației pe care au primit-o acasă. Există părinți care își orientează copii doar spre prieteni cu o anumită poziție socială și buletinul de analize agățat de gât. E foarte normal să te interesezi de cercul de prieteni pe care îl are odrasla ta, însă învață-l să accepte și să ajute persoanele care nu sunt ca ei.

Un copil cu probleme locomotorii este la fel de demn de a fi prieten ca unul care își petrece ziua pe role. Un copil îmbrăcat cu haine din Obor nu este cu nimic mai prejios decât unul îmbrăcat din Unirea. Un copil cu câteva kilograme în plus nu trebuie marginalizat în favoarea unuia cu măsuri standard.

Mă enervează de asemenea părinții care nu își lasă copii să-și exprime opiniiile încă de la vârste foarte fragede. Când îi aud cu ” nu te băga că ești mic ” sau ” taci tu că tu nu știi ” îmi vine să-i alerg cu mătura până la Polul Nord și înapoi. Oferă-i o explicație pentru toate lucrurile pe care le faci, când ai musafiri lasă-l și pe el să vorbească nu-l închide imediat în cameră pe motiv că nu are ce căuta printre oamenii mari. Pe mai departe el va face la fel cu ceilalți.

Insist foarte mult pe acest aspect al copiilor pentru că de la vârste încă fragede se deprind anumite concepții, obiceiuri, iar dacă tu ca părinte nu ești capabil să-l faci să prețuiască tot ceea ce îl inconjoară, să acționeze cu cap și nu pe baza a ce a auzit el de la x și y nu îi văd viitorul decât in Bamboo pe bani tăi.

Mi-a plăcut mereu să stau pe lângă cei mai mici de vârstă  și așa mi-am petrecut toată copilăria. Le ascultam mereu problemele pe care nu aveau curajul să le spună părinților, îi sfătuiam când făceau prostioare cum să le rezolve fără minciună și uneori îi ajutam la lecții.

O lecție de viață extraordinară ne-o dau animalele. Priveam ieri pe balcon cum rândunelele și porumbeii mâncau din același loc deși este o diferență de talie considerabilă. Dacă ei pot, noi de ce să nu încercăm ?

Să trăiţi, să înfloriţi ca pomii primavara . Bine v-am regăsit după 2 zile de sărbătoare. Cum aţi petrecut ?

La noi în familie ca de obicei, multă distracţie, dans, cadouri multe şi nu în ultimul rând plimbări de la casa unuia la a altuia . Mămica mea ” deţine ” o soră şi un frate, iar tradiţia de când mă ştiu eu este câte o zi la fiecare. Azi e rândul nostru, musafirii sunt dincolo, dar eu trag chiulul pentru un mic post. Şi uite aşa am mai dat gata un Crăciun cu zâmbetul pe buze şi căldură în suflete.

Aşa cum se întâmplă mereu la orice întrunire cu familionul vine şi momentul în care pe unul sau altul îl păleşte o amintire, două. În acest an ţinta principală am fost eu . Am ascultat o sumedenie de povestiri depre mine din ceea ce îşi mai aminteau bunicu, unchiu, matuşa, verisorul. Ba că am ajuns acasa cu nasul şi o parte din faţa julite, ba că stâlceam cuvinte ori că făceam pe clovnul pentru a-i amuza pe alţii.

Din vorbă în vorbă s-a ajuns şi la poze. M-am readmirat şi am ajuns la aceaşi concluzie de om modest : eram frumuşica bebeluşă . Şi pentru că am dat de fotografii care m-au amuzat foarte mult, am profitat de ocazie, le-am răpit şi în momentele următoare le voi împărtăşi cu voi.

Împreună cu bunicul meu pe care îl iubesc foarte mult. Am fost nepoata lui preferată şi datorită faptului că mi-a fost cel mai aproape, faţă de cel de la ţară sunt foarte ataşată de el.

La grădi în grupa mică, împreună cu Moaşa Crăciun. Nu ştiu prin ce metode a prins mami pamponul ala în cap, pentru că până în clasa a 5-a am fost tunsă băieţeşte .

Tot la grădiniţă, dar de data aceasta la grupa mare şi puţin ştirba .

Şi poza de rezistenţă….clasa 1, abecedar, stilou, scoală. Cred că entuziasmul se poate citi în priviri .

Ehe, ce au mai trecut anii peste mine rând pe rând, acum ajungând o tânără de 22 de ani, cu responsabilităţi şi vise măreţe….

Pozele sunt multe, dar datorită vechimii s-au mai deteriorat şi nu sunt foarte clare, însă astea sunt destul de reprezentative. Până la următoarea întâlnire cu puţin timp înainte de Revelion vă doresc odihna plăcută în continuare şi spor la pregătiri :> .

” În sufletul fiecăruia se ascunde un copil, dar din păcate de multe ori îl abandonăm şi uităm să ne bucurăm de ceea ce în trecut ne aducea fericirea adevărată. Hai să ne oprim 5 minute din fuga prin viaţă, şi să reînviem perioada copilăriei aducându-ne aminte de două cântecele şi un desen animat care ne-au fericit la vârste fragede. ”

În materie de muzică am lăsat stilurile moderne deoparte şi am ales două din ” hiturile”  mele preferate de la grădiniţă :

Înfloresc grădinile

Asculta mai multe audio Muzica »

Broscuţele

Asculta mai multe audio Muzica »

Cât despre desene, ce pokemoni,ce monştrii şi alte orătănii, pentru Cartea Cărţilor întrerupeam orice activitate . Am învăţat foarte multe din istorisirile de acolo şi aş revedea cu placere oricând întreaga serie.

Mai departe leapşa merge la : Ale, Cedik şi Violette .

Azi am vrut să evadez din lumea adulţilor motiv pentru care m-am jucat cu plastilină alături de prietenul meu . Având în vedere că ocupaţia principală în ultimele zile a fost găsirea unui apartament cu chirie ne-am construit propria noastră căsuţa . Ce a ieşit? Iată …

Şi un mic preview 3D .