DeeaStar

S-au întoooooooooooooooooooooooors !

Alvin, Simon și Theodore au revenit cu noi aventuri . Acum liceeni, deși toți se așteaptă ca ei să ia totul în serios, veverițele dovedesc contrariul cu orice ocazie. Prin împrejurări neașteptate li se alătură pe scenă cele trei domnișoare de la The Chipetts, așadar totul se joacă la dublu. Un super film care merită văzut indiferent de vârstă. Râsul, emoțiile și nu în ultimul rând muzica sunt asigurate.

Mai vreau o serie .

Credit poză și trailer : cinemagia.ro

A venit vacanța, cu trenul din Franța . Doamne ce mai țopăiam prin școala generală când venea perioada asta de sărbătoare. Gândul fugea numai la cadouri, dulciuri, zăpadă și leneveală cât cuprinde.

Acum a venit concediul, unul pe care îl așteptam cu nerăbdare. Patru luni de muncă s-au încheiat cu succes și daruri din partea celor 2 zuze cu care lucrez, dar și a clienților .

Planuri pentru următoarea săptămână și jumătate nu am, dar știu sigur că : Azi fac cozonaci, mâine frământ la colaci, mai împodobesc și bradul și uite așa trece anul.

Pentru Moș Crăciun, cel darnic și bun m-am pregătit, geamul l-am împodobit, casa am curățit și cuminte voi fi negreșit  .

Pe final, una din cele mai tare melodii de Crăciun din ultimul timp .

Taxi – Craciun

Portocala. Aparent banală, dar  mirosul ce rămâne în urma ei e învăluit în zeci de amintiri. O singură felie a fost îndeajuns pentru a mă teleporta în mijlocul sărbătorilor de iarnă din copilărie, cand pe un frig năpraznic stăteam în casă lângă brad, fascinată de jocul luminilor din instalaţie şi mâncam portocale. Desigur, tot sucul care se scurgea din ele era pe mine şi pe lucrurile din jur, dar ce mai conta ?

Puneam cojile pe soba încinsă şi toată casa mirosea a portocale. Erau tare bune şi desertul preferat, având în vedere că pe timpul ăla nu prea se găseau toate nebuniile din ziua de azi. Erau nelipsite din plăsuţa pusă de Moş Nicolae îm ghetuţe şi nici Moş Crăciun nu îndrăznea să sosească fără. Erau lucruri simple, care ne făceau cei mai fericiţi copii.

În vacanţa de iarnă mergeam la bunica la ţară  şi plecam la colindat împreună cu verişorii mei şi un adult, care de obicei ajungea cam ” afumat “ acasă după atâta cinste . Eram pe drumuri până spre miezul nopţii, cand vrând să stăm la pândă să-l prindem pe ” bărbos “ adormeam şi nu ne mai trezeam decât a doua zi dimineaţa curioşi să aflăm ce cadouri am primit.

Am suferit foarte mult când am aflat cine e Moşul şi nu am vrut să cred, dar înaintarea în vârsta a început încet încet să-mi demonstreze contrariul. Nu pot să spun că nu mă bucur când primesc cadouri de Crăciun, dar tânjesc după acele clipe de naivitate şi inocenţă când scriam scrisori şi îmi imaginam că vine Moşul pe o sanie trasă de reni .

Azi timpurile s-au schimbat foarte mult, iar cojile de portocale au fost înlocuite cu fel de fel de spray-uri de camera, cadourile conţin dulciuri cu duiumul şi ceva jucării, cât despre zăpadă şi frig nici nu se mai pune problema. Nici nu mai ştiu când a fost ultimul an în care am privit nămeţii în seara de Ajun.

Pentru tine ce înseamnă mirosul de portocale ?

Credit poză : Google images

Nu cu mine, pentru ca deja sunt prea celebra ( joke ), ci cu prietenii mei pufoși .

De la stânga la dreapta :

Cuciu : Are un anișor și e cel mai iubăreț maimuțoi. Te poate strange în brațe la orice oră , pentru că e băiat mare și puternic.
Iepurilă, are aproape 3 anișori și a sosit la mine cu ocazia operației. Mi-a fost alături multe nopți și m-a vegheat ca un ” îngepuraș ”.
Tomi, e cel mai mare dintre frățiori. Vreo 6 ani să tot fie de când imi urează în fiecare 30 noiembrie ” La mulți ani ! ”.
Madeline, portă numele uneia din cele mai simpatice moldovence. Ea ne-a făcut prima oară cunoștință mie și copilei de suflet.
Zuza s-a născut odată cu mine și este fructul iubirii a 3 zăpăcite : Ligiuța, Alinuța și Steluța. A fost un bebe ceva mai precoce, pentru că din prima zi de viață a mers la facultate să dea examen și s-a plimbat cu metroul.
Valentinica, este rățusca alături de care împart perna. Probabil visele mele ar fi mai puțin frumoase dacă aș știi că nu e alături de mine.
Amigo, ultimul, dar nu cel din urmă. Îmi păzește camera devotat, latră atunci când e mângâiat și mă ascultă atunci când sunt supărată.

Separat, mereu cocoțat stă scumpul de Tweety . Cred că mulți deja știți că după fluturași el este a doua mea ” pasiune ”. L-am primit de la mami cu ocazia Sfântului Andrei la un an după Tomi. A stat sărăcuțul canar ascuns prin cutii pentru ca blondina băgăcioasă să nu-l descopere.

Ei sunt averea și mândria mea. Daca până acum un an aveam cam de 5 ori mai multe, o parte din ele sunt acum în brațele altor copii, a căror bucurie la vederea lor mi-a adus o împlinire sufletească enormă.

Tu cine ești ? Care e povestea ta ?

Păpica preferată a tututor bebeilor a ajuns în farfuria mea în această dupa-amiază. Vișinele amărui s-au potrivit perfect cu gustul dulce al grișului cu lapte, care m-a teleportat pentru câteva minute în copilărie .

A gu-gu-gu-gu, deeeeeeeeeeeeeeeeeeeee !

Bună seara România, bună seara București. Sunt Andreea și nu vă prezint știrile .

Lăsând gluma la o parte bine v-am regăsit !  Greu greu cu scrisul, mai ales în perioada asta a lunii. Declarații, ștate, contracte, cărți de muncă și decizii de concediere / pensionare visez. Kilometrajul parcurs prin București ba cu mașina, ba cu piciorul e demn de o revizie ( parcă așa îî spune), dar e mult mai ” palpitant ” decât să stai toată ziua cu fundul pe scaun la birou. Ce-i drept îmi și place meseria ce o exercit, are o legătură destul de strânsă cu economia, prima mea iubire în materie științifică ( da Ale, pentru tine rămân o ciudată ).

Daaaaar, faptul că toată săptămâna sunt destul de ocupată, nu înseamnă că în weekend stau închisă în casă, în niciun caz. Chiar ieri seară am profitat de sărbătoarea Zilelor Bucureștiului și am mers  la Teatrul de Revistă Constantin Tănase ( pe scena teatrului de vară din Herăstrău ).  ” Nimic despre papagali ” este un spectacol de-a dreptul delicios . Cristina Stamate, Valentina Fătu , Alexandru Arșinel, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru și Alexandru Lulescu, ne-au adus zâmbetul pe față și personal mi-au amintit de serile minunate de la Teatrul Fantasio din Constanța, pe care le petreceam alături de părinți încă din copilărie. Adrian Enache, Mirela Boureanu, Daniela Cristea, Alin Gheorghisan si Radu Ghencea alături de orchestra teatrului ne-au gâdilat auzul în cel mai plăcut mod. În fața tuturor artiștilor și a minunatei trupe de balet mă înclin cu mult respect !

Și cum după orice zi frumoasă trebuie să urmeze alta și mai frumoasă, azi mi-am dedicat timpul gătitului. Îmi place ca în fiecare duminică să aduc ceva nou pe masă, să îmi răsfăț mămica, așadar azi am încropit o salată a la Deea . Nu are o denumre, pentru că fiecare poate adăuga câte ceva în funcție de gusturi. Eu am ales salată verde, roșii, castraveți, telemea de vacă ( Hochland) și cubulețe din piept de pui, totul îmbrăcat într-un delicios sos de iaurt. Sănătos, sățios, rapid și foarte ușor de făcut.

Cum ieri am avut ocazia să o văd pentru câteva ore pe mamaia de la Moldova nu am pierdut timpul și am furat rețeta de colaci, pe care de obicei dânsa îi face de Crăciun sau Paște. Îmi era așa de poftă și pentru că nu e mereu lângă mine azi mi-am încercat norocul singurică. Rezultatul arată bestial, iar eu sunt tare mândră că am așa ” bunăciuni pe masă ” .

Vă doresc o săptămână frumoasă, plină de zâmbete !

Începând cu data de 26 august  a fost inaugurat un nou program pus la dispoziție de  Asociaţia Green Revolution şi Primăria Sectorului 1, prin care orice bucureștean se poate plimba cu bicicleta gratuit, prezentând doar buletinul ca și garantie. Cele 2 parcuri alese sunt Bazilescu și Kiselef fiecare amator având la dispoziție 2 ore de pedalat.

Cum o parte a copilăriei mi-am petrecut-o  pe role sau bicicletă, când am auzit de această oportunitate mi s-au aprins beculețele . Pentru că acum 9 ani am fost nevoită să îmi dau bătrâna ” Pegas ” și nu am mai putut sa îmi iau alta mă gândeam că îmi va fi destul de greu să mă acomodez azi, dar vorba aceea ” mersul pe bicicletă nu se uită niciodată ” e plină de adevar.

După ce am stat cam 45 de minute la coadă, am completat acte ca la un credit în bancă și ne-am ales bicicleta am pornit la drum. E greu să descrii starea și libertatea pe care ți-o oferă acest banal obiect în aparență. Mi-au revenit în minte cursele organizate cu prietenii mei pe aleea din fața casei, de încurajarile lui Andrei și cum a renunțat el la cursă pentru a mă lăsa pe mine să câștig. Ce vremuri, îmi e atât de dor de ele .

Am lăsat vântul să îmi cânte pe la urechi, picioarele să se dezlănțuie și inima să se bucure de ceea ce trăiește. M-am încărcat cu atâta energie încât nu pot decât să-i mulțumesc Bunului Dumnezeu că îmi dă șansa de a trăi asemenea momente. După o oră am mers să le dăm înapoi, pentru că fiind după-amiază foarte multe persoane își doreau să apuce măcar 10-20 de minute. E trist să vezi cum românul nu își permite ” luxul ” mișcării pentru că până și acesta costă, de aceea trebuie să fim mai puțin egoiști, să ne ajutăm cum putem aproapele.

Sunt puse la dispozitie biciclete in functie de varsta ( mici, medii, mari, barbatești ), iar programul este foarte flexibil : de luni pana vineri, de la 10.00 la 18.00, iar in weekend de la ora 9.00 la 19.00. Sinceră să fiu nu am idee cam până când se desfășoară această campanie dar probabil cu o mică întrebare elucidați misterul .