DeeaStar

Vizionat. Plăcut. Recomandat !

Știu, foarte multe persoane cataloghează genul acesta de filme drept o pierdere de timp, considerând că se adresează mai mult copiilor.  Ei bine, eu mă transform într-un copil nerăbdător ori de câte ori trebuie să apară o producție cu animăluțe, în special căței .

Cu urechile lui, de parcă stă să-și ia zborul, Marmaduke ne plimba printr-o poveste amuzantă, punând accent pe valoarea prieteniei și a familiei. Restul, stă în puterea voastră să vă teleportați în lumea lor și poate de mâine să le acordați mai multă atenție necuvântătătoarelor de lângă voi sau chiar să vă întrebați dacă nu cumva fac parte din vreo gașcă.

Să vă spun că sunt topită după această rasă deja nu mai e nevoie, în schimb voi posta câteva imagini din cele primite azi într-un mail. Dragă posesorule, oricare ai fi tu…3 cuvinte : să-ți trăiască .

Nicio zi nu e perfectă fără o ceașcă de cafea . Ador aroma puternică ce mă trezește dimineața și dulceața pe care o oferă vieții mele. După spălatul pe ochi și micul dejun e primul lucru pe care îl caut pentru a mă pune în funcțiune.

Pentru că  modul în care este servită această ” licoare magică” reprezintă un aspect foarte important, am profitat din plin de faptul că sunt reprezentantă Avon, și în doar trei campanii m-am cadorisit cu un frumos set de ceai ( cafea, în cazul meu ) cu bulineeeeeeeeeee . La prima testare m-am simțit desprinsă parcă din vitrina unei librări, unde mereu vedeam o căsuță de păpuși mobilată și utilată neapărat cu un astfel de set, fie în bucătărie fie în living.

Mini-vacanța este pe sfârșite și ce-i drept a fost de bun augur. M-am odihnit din plin, mi-am clătit ochii cu două filme ( The Bounty Hunter și Hachiko: A Dog’s Story – superb, iubitorii de animale vor plânge la fel ca mine ), m-am plimbat și nu în ultimul rând am fost pupată și iubită de unul din cei mai inteligenți câini cunoscuți vreodată, Teri ( companionul nasilor mei ).

De la blăniță însă, în Parcul Cișmigiu am avut parte de o priveliște rară și minunata, oferită de doi păuni.

Comentariile în acest caz nu își mai au rostul…

P.S Ne recitim cu…….ceva dulce.

Nu cu mine, pentru ca deja sunt prea celebra ( joke ), ci cu prietenii mei pufoși .

De la stânga la dreapta :

Cuciu : Are un anișor și e cel mai iubăreț maimuțoi. Te poate strange în brațe la orice oră , pentru că e băiat mare și puternic.
Iepurilă, are aproape 3 anișori și a sosit la mine cu ocazia operației. Mi-a fost alături multe nopți și m-a vegheat ca un ” îngepuraș ”.
Tomi, e cel mai mare dintre frățiori. Vreo 6 ani să tot fie de când imi urează în fiecare 30 noiembrie ” La mulți ani ! ”.
Madeline, portă numele uneia din cele mai simpatice moldovence. Ea ne-a făcut prima oară cunoștință mie și copilei de suflet.
Zuza s-a născut odată cu mine și este fructul iubirii a 3 zăpăcite : Ligiuța, Alinuța și Steluța. A fost un bebe ceva mai precoce, pentru că din prima zi de viață a mers la facultate să dea examen și s-a plimbat cu metroul.
Valentinica, este rățusca alături de care împart perna. Probabil visele mele ar fi mai puțin frumoase dacă aș știi că nu e alături de mine.
Amigo, ultimul, dar nu cel din urmă. Îmi păzește camera devotat, latră atunci când e mângâiat și mă ascultă atunci când sunt supărată.

Separat, mereu cocoțat stă scumpul de Tweety . Cred că mulți deja știți că după fluturași el este a doua mea ” pasiune ”. L-am primit de la mami cu ocazia Sfântului Andrei la un an după Tomi. A stat sărăcuțul canar ascuns prin cutii pentru ca blondina băgăcioasă să nu-l descopere.

Ei sunt averea și mândria mea. Daca până acum un an aveam cam de 5 ori mai multe, o parte din ele sunt acum în brațele altor copii, a căror bucurie la vederea lor mi-a adus o împlinire sufletească enormă.

Tu cine ești ? Care e povestea ta ?

” so what if it hurts me
so what if i break down
so what if this world just throws me off the edge
my feet run out of ground
i gotta find my place
i wanna hear my sound
dont care about all the pain infront of me
cause im just tryna be happy
just wanna be happy ”


Leona Lewis – Happy

P.S Mi-a murit broscuța

Oficial, de marți începe sezonul de toamnă…neoficial temperaturile vor fi destul de ridicate în toată luna septembrie, dar cu siguranță se vor vedea ceva schimbări în peisaj. Deja de câtva timp a început să se întunece devreme, iar nopțile sunt puțin mai răcoroase . Cred că ne ajunge atâta pârjoleală.

Deși ador vara, căldura, soarele, copacii înfunziți, apa mării și ploaia caldă, după zile întregi cu grade ce depășesc confortul termic îmi doresc o revenire a temperaturii la normal. Nu îmi place toamna mai deloc, pentru că sunt foarte multe ploi, iar natura își dă jos hăinuțele viu colorate . Ce-i drept și peisajul conturat în nuanțe de maro, arămiu și galben oferit de luna septembrie e de vis, iar covorul de frunze de pe alei te face sa te simti ca o vedetă la cine știe ce premii importante, dar o să îmi fie dor de tot ceea ce înseamnă vară.

Pentru a ” celebra ” deși e mult spus, ultimul weekend din vară am făcut o plimbare prin Herăstrău, parcul meu de suflet. Voiam să văd și aleea împreună cu monumentul dedicate lui Michael Jackson, așa că am luat-o la picior . După umila mea părere, la câtă publicitate s-a făcut acestui mic eveniment, inaugurat de primarul Oprescu, îmi inchipuiam că găsesc altceva. Monumentul ca monumentul, e ok, plin de fotografii și mesaje de la fani, dar steaua cu numele lui este pur și simplu trântită în praf, iarbă și pământ uscat . Nu caut vinovați, dar cel mai probabil pentru ceea ce a fost Michael merita mult mai mult, la fel cum vedem în alte țări.

În rest, m-am contopit întru totul cu natura. Am stat pe iarbă, am mirosit flori, m-am bucurat de rândunele și fluturași și am fost răsfățată de soarele cald de pe cer. M-am simțit cel mai iubit copil din lume, m-am alintat, am făcut multe poze, am păpat înghe și am cârcotit cu mami pe săturate .

Draga de tanti ce o vedeți mai jos, datorită experienței vaste nu a nimerit gaura terenului de golf ci aleea de după gard, unde era să ne defrișeze freza .

Am zărit și o operă de artă, desfășurată pe pereții unei construcții din parc. Autorul sau autorii mertiă felicitări și multe aplauze.

Poze am o grămadă, in jur de 150, dar nu am răbdarea necesară să redimensionez și să le încarc aici, așadar cred că turul virtual s-a încheiat aici .

P.S 1 Am făcut turul parcului. Pentru cine nu știe, e cel mai mare din Romania. Doar lacul are 76 de ha…pfiu, cât am mai mers în jurul lui .

P. S 2 Am 23 de ani, nu 16 cum tot mi se spune .

P.S 3 Am o nouă ” pasiune ”, bentițele .

Vă spuneam aici de cei 3 pufoși pe care i-am smotocit cu drag acum câteva luni, cand am fost la locul de muncă al mamei. Între timp, 2 dintre ei ( Lord și Ursu ) și-au găsit căsuțe la curte, doar unul singur rămânând unde s-a născut. Este vorba despre Pif, primul cătel cangur ca sa zic așa. Are 5 luni și zi de zi sare de parca e pe trambulină când te vede. E foarte iubăreț și mereu doritor să te spele pe fața în cazul în care ai uitat .

Dar iată ce schimbare de look a avut loc în tot acest timp .

Pif mic

Pif băiat mare