DeeaStar

Berilac și Vyio mi-au pasat acum ceva timp câte o leapșa și pentru că nu vreau să rămân datoare am să le îmbin armonios într-un singur post .

Interviul pentru 2009 via Berilac :

1. Ce ai făcut nou în 2009, ceva ce nu ai mai încercat înainte?
Resurse umane, am asimilat într-un timp foarte scurt cunoştinţe care nu aveau nicio legătură cu facultatea absolvită.

2. Te ţii de ceea ce-ţi propui la cumpăna dintre ani? Îţi vei stabili şi mai multe scopuri pentru anul următor?
La fiecare cumpănă dintre ani îmi doream să realizez câte ceva. Anul acesta mi-am dorit doar să fiu sănătoasă.

3. A născut cineva apropiat ţie?
Nope.

4. A murit cineva apropiat ţie?
Cineva apropiat unei persoane dragi mie, deci am fost afectată .

5. Ce ţări ai vizitat?
Nu am ieşit din Bucureşti deloc. Anul ăsta am de gând să ajung măcar la bunica din Paşcani.

6. Ce anume din ceea ce ţi-a lipsit în 2009 ai vrea să ai în 2010?
Mai multă linişte, mai puţine probleme.

7. Ce dată din anul 2009 îţi va rămâne vie în amintirile tale şi de ce?
Informaţii prea personale .

8. Care a fost cea mai mare realizare în anul ce a trecut ?
Job-ul actual.

9. Care a fost cel mai mare eşec?
Despărţirea de cineva drag.

10. Ai avut parte de boală sau răniri mai serioase?
Nope.

11. Care a fost cel mai bun lucru pe care l-ai cumpărat?
Două bluziţe cu Tweeeeeeeety .

12. Comportamentul cui merită sărbătorit/apreciat?
Al mamei, e cea mai tare femeie din lume…habar nu am de unde mai are atâta putere.

13. Comportamentul cui te-a dezamăgit sau ţi-a provocat tristeţe mare?
Comportamentul tatălui meu, dar sper într-o revenire.

14. Unde s-au dus o mare parte din banii tăi?
Pe chiria apartamentului în care stau.

15. În legătură cu ce anume ai fost extrem de bucuros?
Că m-a dat afara de la un loc de muncă şi aşa am avut ocazia de a mă angaja unde sunt azi, alături de zuzele mele :> .

16. Ce cântec(e) îţi vor reaminti mereu de anul 2009?
Voltaj – Vara trecută

17. Comparativ cu anul trecut eşti:

* Mai fericit/ă mai puţin fericit/ă?
Mai optimistă.

* Mai slab/ă sau mai plinuţ/ă?
Asemenea întrebări nu se pun unei fete.

* Mai bogat/ă sau mai sărac/ă?
Nici, nici .

18. Ce ai fi vrut să fi făcut mai mult?
Să ajung la mare sau în oraşele pe care mi le propusesem să le vizitez.

19. Ce ai fi vrut să faci mai puţin?
Să plâng, să sufăr şi în general toate activităţile care întristează un om.

20. Cum vei petrece Crăciunul?
Anul acesta sper mai bine ca anul trecut, şi mai puţin bine ca cel viitor.

21. Care a fost cea mai bună carte citită?
Nu m-a dat nimic pe spate.

22. Ce ţi-ai dorit şi ai primit?
Putere.

23. Care a fost filmul tău preferat din 2009 ?
Alvin si veveritele 2 .

24. Ce ai făcut de ziua ta?
O mică petrecere cu cei dragi.

25. Cum ai descrie stilul tău vestimentar în 2009?
Mai îndrăzneţ.

26. Ce te-a menţinut pe linia de plutire?
Speranţa.

27. De cine ţi-a fost dor?
Te las pe tine cititorule să ghiceşti.

28. Care a fost cea mai interesantă persoană pe care ai cunoscut-o?
Nu a fost nimeni atât de interesant.

29. Spune-ne o lecţie de valoare învăţată în 2009.
Atunci când după o dezamăgire crezi că nu ai puterea de a merge mai departe, poţi trece chiar peste situaţii mai grele.

Pfiu, am avut de răspuns la ceva întrebări. Acum să ne relaxăm cu cele 15  melodii preferate pe care vrea să le afle Vyio de la mine :

Rihana – Russian roulette
Taxi – Nişte răspunsuri
Michael Jackson – Hill the world
Deana Carter – Once upon a december
Grasu XXL & Alex – Turnin’
Pussycat Dolls – Jai ho
David Bisbal – Llolare las penas
Kesha – Tick tock
Richard Claiderman – Ballade pour Adeline
3SE – De dorul tău
Puya feat George Hora & Kamelia – Change
Anna Lesko – Anycka maya
Beyonce – Sweet dreams
Jason Derulo – Watcha say
Guess Who – Locul potrivit

M-am decis destul de greu, sunt foarte multe melodii pe care le-aș asculta non stop .

O duminică frumoasă tuturor .

Zile însorite, clipe fericite,
Bucurii înzecite.
Zâmbete mii, speranțe de copii
S-aveți parte zi de zi !

Ne recitim la anul !

A venit vacanța, cu trenul din Franța . Doamne ce mai țopăiam prin școala generală când venea perioada asta de sărbătoare. Gândul fugea numai la cadouri, dulciuri, zăpadă și leneveală cât cuprinde.

Acum a venit concediul, unul pe care îl așteptam cu nerăbdare. Patru luni de muncă s-au încheiat cu succes și daruri din partea celor 2 zuze cu care lucrez, dar și a clienților .

Planuri pentru următoarea săptămână și jumătate nu am, dar știu sigur că : Azi fac cozonaci, mâine frământ la colaci, mai împodobesc și bradul și uite așa trece anul.

Pentru Moș Crăciun, cel darnic și bun m-am pregătit, geamul l-am împodobit, casa am curățit și cuminte voi fi negreșit  .

Pe final, una din cele mai tare melodii de Crăciun din ultimul timp .

Taxi – Craciun

Există foarte multe articole și cărți despre ” cum să …” din care nu se  înțelege mai nimic, dar s-a gândit cineva vreodată și la un curs practic de exemplu ? Ei bine, dragi mei, de azi soluția problemelor voastre a fost găsită cu ajutorul ” planificării ”. Așa-i că nu vă așteptați ? Nici eu nu mă așteptam să fiu nevoită să studiez,  tot teoretic, un curs care ar trebui să fie parctic, să îți ofere idei tangibile, concepte precise sau chiar exemple.  Planificarea în economia concurențială suna aparent interesant, dar se pare că ” instinctul meu de fată mare mă înșseală ”. Pentru mine planificare înseamnă deja ceva concret, nu definitii și cuvinte alambicate puse în fraze kilometrice.

Cât de obositori pot fi profesorii care vin la cursuri uitând că suntem în anul 2009, iar metodele lor comuniste de predare au expirat…oare nu le miroase a plictiseală ? La ce bun 30 de pagini scrise în 2 ore, când poți rezolva totul cu 10 slide-uri la obiect, din care cu siguranța va rămâne ceva în căpățâna studentului. La ce bună citirea mot a mot de pe foaie, de parcă nu ai știi despre ce e vorba în materia pe care o predai ?

Personal, tipul acesta de cursuri mă plictisesc groaznic și nu reușesc să rezist mai mult de o oră pentru că risc să adorm. O inutilitate, o pierdere de timp, cam așa s-ar descrie în viziunea mea cursul la care am asistat azi. Dictare ca la clasa întâi…ce explicații, ce socializare și dialog cu studentul ? Doamne ferește, se poate ?

M-am simțit ca la școala generală, când profesorii stăteau la catedră de parcă erau bătuți în cuie. Părea ca singurul lucru pe care știau să-l facă e să respire, da nu prea mult că pierdeau rândul.

Au trecut azi vag pe lângă mine concepte de gen ” previziune ”, ” implemntări de planuri ” și alte chestii teoretice pe care le-am mai făcut în facultate, iar în practică nu le întâlnești neam. Unde mai pui că se face și prezența, să nu cumva să lipsești de la curs din vreun motiv….nu că unii ar muncii și poate abea mai trag de ei până acasă, da să mai ajungă la facultate.

Ah, ia uite proful ne-a scris pe tabla, ca la grădi de data asta, cuvântul ” leadership ”…wow e prima oară când auzim de el. Ce să mai, interesant rău, probabil de aia acum îmi aștern pe hârtie cuvintele actualului post în loc să fiu atentă la ce se petrece în sală.

Vreau acasă, mi-e somn !

Later edit:
Ehe, asta da viață în pijamale .

Good night everyone . ( Asta nu am mai văzut-o scrisă pe tablă, e de la mine ) .

Oficial, de marți începe sezonul de toamnă…neoficial temperaturile vor fi destul de ridicate în toată luna septembrie, dar cu siguranță se vor vedea ceva schimbări în peisaj. Deja de câtva timp a început să se întunece devreme, iar nopțile sunt puțin mai răcoroase . Cred că ne ajunge atâta pârjoleală.

Deși ador vara, căldura, soarele, copacii înfunziți, apa mării și ploaia caldă, după zile întregi cu grade ce depășesc confortul termic îmi doresc o revenire a temperaturii la normal. Nu îmi place toamna mai deloc, pentru că sunt foarte multe ploi, iar natura își dă jos hăinuțele viu colorate . Ce-i drept și peisajul conturat în nuanțe de maro, arămiu și galben oferit de luna septembrie e de vis, iar covorul de frunze de pe alei te face sa te simti ca o vedetă la cine știe ce premii importante, dar o să îmi fie dor de tot ceea ce înseamnă vară.

Pentru a ” celebra ” deși e mult spus, ultimul weekend din vară am făcut o plimbare prin Herăstrău, parcul meu de suflet. Voiam să văd și aleea împreună cu monumentul dedicate lui Michael Jackson, așa că am luat-o la picior . După umila mea părere, la câtă publicitate s-a făcut acestui mic eveniment, inaugurat de primarul Oprescu, îmi inchipuiam că găsesc altceva. Monumentul ca monumentul, e ok, plin de fotografii și mesaje de la fani, dar steaua cu numele lui este pur și simplu trântită în praf, iarbă și pământ uscat . Nu caut vinovați, dar cel mai probabil pentru ceea ce a fost Michael merita mult mai mult, la fel cum vedem în alte țări.

În rest, m-am contopit întru totul cu natura. Am stat pe iarbă, am mirosit flori, m-am bucurat de rândunele și fluturași și am fost răsfățată de soarele cald de pe cer. M-am simțit cel mai iubit copil din lume, m-am alintat, am făcut multe poze, am păpat înghe și am cârcotit cu mami pe săturate .

Draga de tanti ce o vedeți mai jos, datorită experienței vaste nu a nimerit gaura terenului de golf ci aleea de după gard, unde era să ne defrișeze freza .

Am zărit și o operă de artă, desfășurată pe pereții unei construcții din parc. Autorul sau autorii mertiă felicitări și multe aplauze.

Poze am o grămadă, in jur de 150, dar nu am răbdarea necesară să redimensionez și să le încarc aici, așadar cred că turul virtual s-a încheiat aici .

P.S 1 Am făcut turul parcului. Pentru cine nu știe, e cel mai mare din Romania. Doar lacul are 76 de ha…pfiu, cât am mai mers în jurul lui .

P. S 2 Am 23 de ani, nu 16 cum tot mi se spune .

P.S 3 Am o nouă ” pasiune ”, bentițele .

Astăzi e ziua ta, zi frumoasă ca tine ! La mulți ani mămica mea scumpă . Cuvintele sunt prea puține și o viață întreagă nu-mi ajunge să-ți mulțumesc pentru tot ceea ce faci pentru mine, dar permite-mi să declar aici în văzul tuturor ca  TE IUBESC MULT .

A ta fiica adorabilă, care te zăpăcește de cap zi de zi cu atâta vorbăraie și care se te ia ca însoțitor peste tot .

Promiteam o revenire în forță, dar viața mea e o derulare continuă de evenimente neașteptate. Vinerea trecuta am rămas fără servici, luni, datorită bunei mele prietene Ligiuța, un om cu suflet mare ” m-a adoptat ”, iar acum lucrez la Departamentul de Resurse Umane . Chiar zilele astea îi spuneam mamei că am avut locuri de muncă în domenii și perioade diferite : 1 lună contabilă, 1 săptămână la call center, 3 zile agent vânzări produse cosmetice, 1 lună publicitate și sper ca job-ul actual să se concretizeze printr-un contract pe termen lung .

Pasăre călătoare am fost și cu locuința, iar acum mai nou până pe 15 septembrie trebuie să ne mutăm. Am fost dați afară din 2 case nationalizate, am locuit la bloc împreuna cu părinții până când fiecare și-au separat drumurile, iar eu am rămas alături de mami în alt apartament ( 4 case până acum ), toate astea în numai 8 ani.

Culmea că exact în aceste momente toate lucrurile frumoase și de mult apuse îmi revin în minte și se derulează ca un film. Poate că subconștientul meu nu vrea să se rupă de trecut, dar știe el că uneori doare ?

Forța de care vorbeam la început a fost însuși aceasta care m-a ajutat să scriu puținele rânduri, deși ma simt atât de obosită. Mami mă ține conectată în priză, motiv pentru care nu îmi vor ajunge anii să îi mulțumesc. Mulți și-ar dori să o aibă aproape, dar puțini știu să o prețuiască. E doar a mea și numai a mea, iar eu zâmbesc zi de zi pentru ea.

Totul va fi bine, parol !

Later edit : Miracolele se intampla, nu mai trebuie sa ne mutam .